motive retinere pentru inselaciune?

Articolul 148 c.pr.pen,arata ca in afara iintrunirii conditiilor prev.de art.143 c.pr.pen masura arestariii preventive se va lua in unul din urmatoarele cazuri:
"a/identitatea si domiciliul inculpatului nu pot si stabilite din lipsa datelor necesare
b/infractiunea este flagranta,iar pedeapsa inchisorii prev.de lege este mai mare de 3 ani
c/inculpatul a fugit ori s-a ascuns in scopul de a se sutrage de la urmarire sau de la judecata,ori a facut pregatiri pentru asemenea acte,precum si daca in cursul judecatii sunt date ca inculpatul urmareste sa se sustraga de la executarea pdepsei
d/sunt date suficiente ca inculpatul a incercat sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea vreunui martor sau expert,distrugerea ori alterarea mijlocelor materiale de proba sau prin alte asemenea fapte
e/inculpatul a comis o noua infractiune,ori exista date care justifica temerea ca va savarsi alte infractiuni
f/inculpatul este recidicivist
g/cand exista una din circumstantele agravante
h/inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii,iar lasarea sa in libertate ar prezenta un pericol pentru ordinea publica.
In cazurile prev. la literele c-g,masura arestarii inculpatului poate fi luat numai daca pedeapsa inchisorii prevazuta de lege este mai mare de un an"

Oricum in cazul dvs.conteaza foarte mult si cuantumul prejudiciului precum si daca acesta a fost acoperit total sau partial

Infractiunea de inselaciune prevazuta si sanctionata de art.215 C.pen. este o infractiune de prejudiciu de un pericol social moderat, chiar mic; totusi am observat ca in ultimul timp a intrat in reflexul instantelor sa judece in stare de arest preventiv tot mai des pe cei invinuiti de aceasta infractiune. Limitele de pedeapsa prevazute sunt unele mici, cuprinse intre 6 luni si 12 ani. Mai grava este situatia in care prejudiciul depaseste suma de 2 miliarde lei vechi, pentru ca atunci se considera ca fapta a avut consecinte deosebit de grave si limitele de pedeapsa vor fi de la 10 la 20 de ani.
De prea multe ori in instantele de judecata dar nu numai, cand se refera la arestarea preventiva, se face referire la "pericolul social" pe care invinuitul/inculpatul l-ar reprezenta. O foarte mare greseala si confuzie se face intre "pericolul social" si "pericolul concret pentru ordinea publica" asa cum e el consacrat in art.148 lit. f) C.pr.pen.. Pericolul social nu este o conditie a masurii arestarii preventive ci pericolul concret pentru ordinea publica este. Pericolul social este o componenta a infractiunii fara de care fapta nu ar mai fi infractiune:"Infractiune este fapta care prezinta PERICOL SOCIAL, savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala." (art.17 C.pen.). La luarea masurii arestarii preventive trebuie indeplinite cumulativ trei conditii: sa existe indicii temeinice ca inculpatul ar fi savarsit infractiunea, pedeapsa pentru infractiunea respectiva sa fie mai mare de 4 ani si sa existe probe din care sa rezulte ca lasarea in libertate a inculpatului ar reprezenta un PERICOL CONCRET PENTRU ORDINEA PUBLICA (art.143 + art.148 lit.f) C.pr.pen.). Asa cum am mai spus-o si cu alte ocazii, nu exista o definitie a sintagmei "pericol concret pentru ordinea publica" dar s-a ajuns la numitorul comun ca legiuitorul s-a referit la posibilitatea ca odata lasat in libertate, inculpatul sa savarseasca, foarte probabil, alte infractiuni, prin urmare, este o prognozare a comportamentului viitor al inculpatului.
Intr-adevar pana nu de mult (2003), arestarea preventiva era un atribut pe care il avea si procurorul, dar in urma unui caz celebru pe care l-a pierdut statul nostru la CEDO (Pantea contra Romaniei) s-a schimbat legislatia si a ramas un atribut exclusiv al completului de judecata. Practic s-a invocat faptul ca procurorul nu ofera garantiile de impartialitate si obiectivitate pe care le impune un magistrat investit cu luarea unei asemenea hotarari. Procurorul care instrumenteaza dosarul si are implicit si rolul de acuzator nu mai are cum sa fie obiectiv in materia arestarii preventive. Procurorul poate, acum, doar sa emita ordonanta de retinere pe 24 de ore iar instanta de judecata sesizata cu cerere de arestare preventiva sa hotarasca si sa emita, eventual, un asemenea mandat.
Daca e sa sperati la o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei ori cu suspendarea pedepsei sub supraveghere, si de ce nu? si la o achitare, trebuie sa faceti tot posibilul sa se judece in stare de libertate. Aceasta e prima lupta pe care trebuie sa o castigati!
Referitor la posibilitatea ca prietenul d-voastra sa isi sustina examenele de la facultate, desi se afla sub puterea unui mandat de arestare preventiva, consider ca nu este realizabila. Conform legii 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal, exista anumite sisteme la care se incadreaza fiecare detinut (maxima siguranta, sistem inchis, sistem semi-deschis si sistem deschis). Aceste sisteme se refera la gradul de pericol pe care il prezinta fiecare detinut si se aplica in functie de pedeapsa la care a fost condamnat fiecare detinut (de exemplu un detinut condamnat la o pedeapsa mai mare de 5 ani se incadreaza la sistemul inchis). Din pacate, legiuitorul a omis sa specifice ce sistem se aplica detinutilor arestati preventivi care nu au primit inca o condamnare si li se aplica fara exceptie sistemul inchis, care este unul destul de sever si care limiteaza foarte mult libertatile si unele drepturi ale detinutilor. Pentru ca o persoana privata de libertate sa poata sa paraseasca penitenciarul, sub escorta, este obligatoriu ca aceasta sa beneficieze de sistemul deschis (sa mai aibe de executat mai putin de un an din pedeapsa). Imi pare rau dar va rog sa nu va faceti sperante ca prietenul d-voastra va putea sa se prezinte la vreun examen cat timp se afla in stare de arest preventiv, in schimb, puteti invoca faptul ca acesta trebuie sa se prezinte la aceste examene ca un argument sa nu se mai prelungeasca masura arestului preventiv.
Succes!

Cunosc cazuri concrete in care pentru prejudiciu mai mare de 10 000 lei s_a dispus arestarea preventiva.Tot cu recunoasterea faptei si colaborare cu organele.
Colaborarea privea instigarea si complicitate din partea clientilor mei...care insa erau nevinovati conform probelor si au fost pusi in libertate.
Inculpatul arestat avea avocat din oficiu si chiar i-am atras atentia sa isi angajeze avocat si sa dea declaratii in cunostiinta de cauza.A ramas arestat cel putin 4 luni.Ulterior, nu mai m-am ocupat de dosar dar avea sanse la suspendare...
In schimb, unul dintre clientii mei era recidivist, ceea ce insemna ca daca parchetul gasea probe ajungea sigur la inchisoare.
Pot exista situatii in care cei arestati sa iasa si cei liberi sa ,,intre''...

avocat Claudiu Lascoschi

instanta admite propunerea arestarii preventive pentru 29 zile in cazul in care exista indicii temeinice ca invinuitul a savarsit infractiunile pentru care este cercetat si in principal atunci cand persoana faptuitorului sau faptele sale prezinta un pericol concret pentru ordinea publica. Insa la masura arestarii preventive este necesar sa se declare recurs , care se judeca de instanta superioara ce analizeaza din nou argumentele ce au stat la baza luarii masurii si mai ales pericolul concret pentru ordinea publica - iar daca acesta nu exista poate revoca masura, binenteles in subsidiar se poate cere inlocuirea acesteia cu o masura mai usoara respectiv aceea de a nu parasi tara sau localitatea. Conform jurisprudentei CEDO in materie de legalitatea masurii de arestare preventiva necesitatea aplicarii acesteia tine in mod deosebit de pericolul concret pentru ordinea publica a persoanei faptuitorului si a faptelor acestuia, si nu de gradul de pericol social al faptelor pentru care este cercetat.

Problema este ca instantele nu inteleg mereu acest lucru.
Depinde si de felul in care avocatul se face inteles de instanta si...de pledoaria sa...


In general isi angajeaza avocat de aceea sunt rare arestarile