Am nevoie de sfatul vostru pentru o problema mai delicata.
Prietenul meu si sotia lui sunt divortati de cateva luni. Ei au impreuna o fetita care luna aceasta implineste 4 ani. Cea mica la aceasta varsta inca are 4-5 biberoane noaptea, doarme cu pampers, mananca numai mancare pasata, nu spune decat cateva cuvinte si ceea ce este cel mai grav este foarte refractara si daca incerci sa vorbesti cu ea sau sa o inveti sa manance singura sau sa faca singura la olita sau sa faci altceva decat isi doreste ea are crize de violenta foarte puternice. Se loveste singura peste fata de se invineteste sau se da cu capul de pereti sau chiar sare la noi sa ne loveasca.
Observand acest comportament eu si prietenul am mers la psiholog cu fetita, am mers si separat ca sa ne invete cum sa ne comportam cu cea mica dar nu avem sanse de reusita pentru ca cea mica sta doar doua week-end-uri pe luna cu noi. Am vorbit cu mama, ne-am oferit sa-i platim sedintele la psiholog ei si copilului dar neaga ca cea mica ar avea o problema si refuza sa o duca la doctor.
Am incercat pe nenumarate cai sa o facem sa ajute copilul dar pur si implu refuza sa ia vreo masura.
In aceste conditii, dat fiind faptul ca avem rapoartele medicale cu monitorizarea copilului, avem mailuri in care o rugam sa se prezinte la doctor, putem sa cerem custodia in instanta?
Nu dorim sa-i facem rau sau sa o suparam, vrem numai ca cea mica care in momentul de fata are asa probleme sa primeasca ingrijirea de care are nevoie. La cat de rar avem noi acces la ea medicii nici macar nu-i pot pune un diagnostic sigur. Ar trebui sa o vada macar saptamanal iar noi o ducem la 2 saptamani si nu putem sa aplicam cum trebuie ce ne invata ei.
Momentan mama refuza si sa-si invete copila sa manance singura.
In rest cea mica nu e tinuta nemancata, i se poarta de grija, din puct de vedere administrativ nimic de reprosat.
Adaug ca orice discutie cu mama sau orice incercare de a rationa cu ea a dat gres. Devine violenta verbal si nici chiar cand i-am dat doctorita la telefon nu i-am putut schimba parerea.
Avem sanse sa obtinem copilul in aceste conditii?
Cred că aveţi şanse însă trebuie să aveţi dovezi în acest sens. Cereţi reîncredinţarea minorei către d-voastră. Ar fi bine ca înainte de a face cererea să sesizaţi protecţia copilului cu aceste aspecte pentru a obţine un înscris cu care să dovediţi ulterior în instanţă pe lângă martori şi alte probe susţinerea d-voastră+ prezentată aici.
Dar daca anunt protectia copilului ei ce or sa faca exact? Or sa faca o vizita la domiciliu unde or sa constate ca cea mica e corect ingrijita si cu asta basta? sau or sa-i faca si o evaluare psihologica care sa intareasca rapoartele noastre medicale si sa recomande consilierea medicala?
Pentru noi principala grija e ca cea mica sa beneficieze cat mai repede de consiliere.
Aveti sanse privind incredintarea, iar cand faceti sesizarea la protectia copilului specificati faptul ca minora are probleme si necesita si un control al psihologului de la protectia copilului. Atunci acestia o vor chema pe mama cu copilul la cabinetul psihologului. Si cu acest raport al protectiei copilului, inlcusiv concluziile psihologului solicitati reincredintarea. Conf. lesgislatiei, primeaza interesul copilului ceea ce inseamna ca nu doar conditiile minime de crestere sunt primordiale, ci si dezvoltarea armonioasa a copilului.