Delapidarea ,asa cum este prevazuta in art. 215 Cod penal , este incriminata intr-o varianta simpla sau tip si alta agravata si face parte din grupa de infractiuni impotriva patrimoniului alaturi de furt, talharie, abuzul de incredere, inselaciunea, etc.
Varianta simpla, la care faceti si dvs referire consta in – insusirea , folosirea sau traficarea , de catre un functionar , in interesul sau ori pentru altul , de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau administreaza , conform prevederilor art. 215 Cod Penal , alin 1.
Obiectul material al infractiunii de delapidare este reprezentat de bani , valori sau alte bunuri din patrimoniul public sau privat pe care faptuitorul le gestioneaza sau administreaza.
Prin ‘alte bunuri” se inteleg bunurile mobile corporale altele decat banii ori valorile asimilate acestora , care au o valoare economica si fac parte din sfera de gestionare sau administrare a faptuitorului.
Pentru ca un bun sa devina obiectul material al infractiunii de delapidare , trebuie ca acesta sa aiba o existenta materiala deoarece numai astfel de bunuri pot fi sustrase . De asemenea , trebuie sa aiba o valoare economica si o anumita situatie juridica , adica sa faca parte din patrimoniul unei persoane juridice , sa se afle in posesia sau detentiunea acesteia si , totodata , sa se afle in masa bunurilor gestionate sau administrate de faptuitor.
Un bun intra in sfera patrimoniului unei persoane juridice atunci cand a fost preluat efectiv de prepusul acesteiea si iese din aceasta sfera in momentul in care a avut loc predarea efectiva a lui catre beneficiar . Important pentru stabilirea momentului intrarii sau iesirii bunului in si din patrimoniueste predarea materiala a bunului iar nu si transcrierea operatiei respective in evidentele contabile ale persoanei juridice.
Prin urmare , savarsirea infractiunii de delapidare de catre gestionar este posibila numai dupa preuarea efectiva a bunului si nu mai este posibila dupa predarea efectiva a acestuia , chiar daca preluarea sau predarea nu au fost insotite de operatiunile scriptice respective.
Obiectul material al delapidarii il formeaza numai bunurile corporale mobile. E considerat , de asemenea , bun mobil , bunul ce poate fi desprins de un bun imobil , cum sunt , de exemplu, usile, ferestrele unei cladiri , fructele unui teren.
Subiectul activ nu poate fi decat un functionar sau funcitonar public , care “gestioneaza sau administreaza” bunurile unei unitati publice sau private . Asadar , la delapidare autorul este de doua ori calificat; el are , pe de o parte , calitatea de functionar public sau functionar , iar pe de alta parte , calitatea de administrator sau gestionar de bunuri care apartin unei persoane juridice.
Aceste doua calitati se cer cumulativ indeplinite , lipsa oricareia duce la excluderea infractiunii de delapidare.
Activitatea de gestiune pe care o desfasoara functionarul se caracterizeaza prin urmatoarele:
* in primul rand este o activitate de primire a unor bunuri , adica de luare in
primire in cantitatea, calitatea si sortimentul specificate in actele insotitoare;
* in al doilea rand , este o activitate de pastrare , prin care se intelege tinerea in depozit , asigurarea integritatii acestora in vederea efectuarii , in conditii normale, a miscarii bunurilor gestionate. Pastrarea implica, de asemenea , acte corespunzatoare, evidente , registre , documente care sa oglindeasca in mod exact cantitatea, felurile si calitatea bunurilor in pastrare . Activitatea de pastrare nu se confunda cu cea de paza , persoana careia I-a fost dat in paza un bun nu indeplineste decat atributii tehnice care constau in vegherea ca bunul sa nu fie distrus , degradat ori sustras. De asemenea , nu are calitatea de gestionar acela care are in primire anumite bunuri de la unitate in vederea procesului de munca( de exemplu, bunurile de protectie ) sau cei care desfasoara o activitate de manipulare a bunurilor (incarca , descarca marfa )
* in al treilea rand este o activitate de eliberare ( predare) a bunurilor. Prin
eliberarea bunurilor se intelege predarea lor de catre functionarul respectiv celor indreptatiti in cantitatea , calitatea si sortimentele specifice in actele de eliberare.
In toate cazurile in care angajatul unei persoane juridice indeplineste o functie care potrivit legii dobandeste calitatea de gestionar este considerat gestionar de drept. Se pot ivi insa si situatii de fapt in care alti angajati sau chiar persoane particulare (de exemplu , sotul , ruda, prieten al gestionarului ) efectueaza acte specifice activitatii de gestionare , desi nu ocupa o functie care sa indreptateasca aceasta activitate. Intrucat Codul penal da termenului de “functionar “ un sens foarte lerg se poate considera ca si aceasta gestionare , care este cunoscuta sub denumirea de gestionare de fapt, sa atribuie persoanei care o exercita , calitatea de gestioanr cu toate consecintele pe care le genereaza aceasta. Deci , gestionarul de fapt este acea persoana care exercita acte specifice de gestionare a bunurilor unei persoane jurdice fara a avea obligatii in acest sens . Dar pentru a fi subiect activ nemijlocit al delapidarii trebuie ca persoana juridica sa aiba cunostiinta despre exercitarea in fapt a actvitatii de gestionare , in sens contrar , faptuitorul in cauza nu poate fi privit ca avand o insarcinare in serviciul unitatii publice sau private.
Calitatea de administrator , o are acel functionar in a caror atributiuni de serviciu intra si efectuarea de acte de dispozitii cu privire la bunurile ce apartin unitatii publice sau private potrivit cu natura si scopul activitatii acesteia. Asemenea acte de dispozitie privesc planificarea , aprovizionarea , desfacerea , repartizarea platilor , etc si sunt indeplinite de cei special insarcinati cu atributii de conducere in unitatea respectiva , atributiile legate de dispozitia patrimoniului acesteia.
Concluzie:
Daca la speta dvs angajatul are aceste calitati expuse mai sus, deci stabilite prin fisa postului se incadreaza la delapidare, daca nu este vorba de o alta infractiune de "gestiune frauduloasa".
La "delapidare" nu se retrage plangerea, deci retragerea plangerii nu inlatura raspunderea penala, pe cand la infractiunea de "gestiune frauduloasa", retragerea plangerii inlatura raspunderea penala.
In amandoua cazurile este bine sa fie reparat prejudiciul si daca urmarirea penala are loc, trebuie inca din aceasta faza sa fie reprezentat de un avocat.
Succes!
avocatnet.ro explicăm legislația
damon