certificat de mostenitor eliberat in baza unei adeverinte gresit redactata de Primarie

Supun atenţiei dumneavoastră următorul caz:
In anul 2000, în urma decesului capului unei familii s-au efectuat demersuri în vederea obţinerii unui certificat de moştenitor. În fapt, succesorii defunctului erau: soţia, fiul (căsătorit a doua oară, fără copii din această căsătorie) şi nepoata (fiica fiului dintr-o căsătorie anterioară).
Terenul pe care se ridicase imobilul familiei fusese cumpărat de ambii soţi (defunctul şi soţia) printr-un act de vânzare-cumpărare în anii ’60. Casa fusese construită tot de ambii soţi, fiind locuită şi de fiul acestora, împreună cu nora.
În momentul solicitării de la Primărie a adeverinţei în care se stipula suprafaţa de teren ce făcea obiectul certificatului de moştenitor, act cerut de notar, funcţionarul de la Primărie a eliberat eronat documentul respectiv, menţionând că terenul făcea obiectul legii 18, fapt contrazis de contractul de vânzare-cumpărare. Eroarea a apărut ca urmare a faptului că în localitatea respectivă, în evidenţe existau două persoane cu aceleaşi nume, prenume şi iniţială a tatălui. Greşeala nu a fost remarcată de nimeni la acel moment, întocmindu-se certificat de moştenitor în baza actului emis eronat de funcţionarul de la Primărie.
Nouă ani mai târziu, soţia defunctului, care, între timp şi-a pierdut şi fiul, a deschis o acţiune de ieşire din indiviziune, moment în care s-a constatat greşeala comisă în certificatul de moştenitor.
Astfel, în primă instanţă., deşi s-au ataşat actul de vânzare-cumpărare, s-a evidenţiat eroarea din actul de moştenitor şi s-a depus adeverinţa de la Primărie, prin care funcţionarul şi-a rectificat greşeala comisă anterior, judecătorul s-a orientat în partajarea bunurilor după certificatul de moştenitor eronat emis, considerând nemulţumirea reclamantei materializată într-o cerere drept o critică a încheierii de partaj prin care s-a stabilit masa partajabilă, critică ce nu constituie temei pentru pronuntarea unei noi încheieri de partaj si ce va fi analizată în calea de atac.

Care sunt soluţiile pentru rezolvarea acestei situaţii, ţinând cont că procesul nu s-a încheiat în primă instanţă ( se mai aşteaptă efectuarea expertizei topografice)?