avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 443 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Dreptul familiei sau probleme ... Hartuire psihica si verbala din partea sotului
Discuție deschisă în Dreptul familiei sau probleme juridice de familie

Hartuire psihica si verbala din partea sotului

De ceva timp, sa spunem 2 ani de zile, cu frecventa aproximativ lunara sotul meu ma insulta (curva, proasta, tampita ...), imi atribuie fapte degradante pe care eu nu le-am facut (de exemplu ca intretin relatii sexuale cu alti barbati), imi insulta parintii, ma umileste prin limbaj si atitudine (esti zero fara mine, nu esti decat un uger sau un uter pentru copil) folosind in mod repetat si obsesiv cuvinte obscene, uneori si de fata cu copilul in varsta acum de 7 ani, in plus eu nu am dreptul la replica - trebuie sa tac. In plus m-a amenintat ca imi ia copilul (si eu am servici si contribui consistent si comparabil cu sotul la bugetul familiei), iar cand se petreceau aceste crize proceda la privare de somn - adica ma tinea la judecata pana aproape in zori de zi - cand trebuia sa merg la munca. Ultima data a facut o astfel de criza (nu ii pot spune altfel) fata de parintii mei, in care a insultat-o in exact aceeasi maniera pe mama, de fata cu tatal meu, inclusiv spunandu-i ca este o pu...a, ca a plecat in Italia nu sa munceasca (mama a muncit cu forme legale acolo) ci ca sa se f..ta cu italieni si alte asemenea. De asemenea a amenintat ca daca vor sa isi vada nepotul, sa taca din gura si sa isi vada de treaba. De fiecare data dupa asemenea crize, in zilele urmatoare ma suna pe telefon si imi trimite mesaje (unele cu insinuari referitoare la adulter - lucru pe care eu nu l-am facut). De fiecare d ata imi spune ca are relatii la SRI si stie cu cine vorbesc la telefon, cu cat, respectiv ca complotez la telefon cu mama contra lui (parintii mei nici nu mai discuta cu mine despre el de cativa ani, discutam la telefon numai lucruri generale).
Eu as dori ca acestea sa inceteze, pentru ca simt ca nu mai pot continua sa traiesc cu el in acest fel si ca la un moment dat o sa clachez, cu atat mai mult cu cat nu este un mediu propice pentru copil. Cum sa procedez?
Cel mai recent răspuns: godspeed , utilizator 15:35, 15 Septembrie 2010
In acest caz eu va sfatuiesc sa intentati divortul impotriva lui apoi partajul si fiti sigura ca o sa primiti tutela copilului.Nu are rost sa mergeti pe un drum care nu ajunge nicaieri.Aceste insulte impotriva dvs. si a parintilor sunt intolerabile.Mult curaj si o sa depasiti aceasta perioada.
dny Daniel a scris:

In acest caz eu va sfatuiesc sa intentati divortul impotriva lui apoi partajul si fiti sigura ca o sa primiti tutela copilului.Nu are rost sa mergeti pe un drum care nu ajunge nicaieri.Aceste insulte impotriva dvs. si a parintilor sunt intolerabile.Mult curaj si o sa depasiti aceasta perioada.

un sfat corect si pertinent
Un astfel de comportament nu este (fara nicio discutie) unul normal; si daca ziceti ca se repeta astfel de lucruri de 2 ani de zile si mai grav. Banuiesc ca, dupa un asa tratament nu va mai leaga nici sentimente de barbatul cu care traiti. Cat despre copil, cu siguranta ca un astfel de climat familial nu ii face bine. Mai ales ca este la o varsta la care intelege ce se intampla in jurul lui si lucruri de ganul asta il marcheaza.
Puteti intenta actiune de divort. Copilul mai mult ca sigur va ramane la dumneavoastra.
Mult succes.
Cred ca atunci cand "casnicia" intra in "insolventa"...singura solutie este divortul insa...puteti incerca o consiliere psihologica in prealabil, daca sotul dvs. constientizeaza ceea ce se intampla si doreste sa-si pastreze familia, doreste o imbunatatire a relatiilor conjugale.

Contactati anterior efectuarii oricarui demers, de exemplu, Politia Romana (sunati la 112 in caz de urgenta), Agentia nationala pentru protectia familiei, Autoritatea nationala pentru protectia copilului-DGASPC-ul de care apartineti sau/si Organizatii privind combaterea violentei in familie.

[ link extern ] /
[ link extern ]
[ link extern ]

Alegerea va apartine doar dvs.deoarece abuzul psihic va continua, atata timp cat dvs. veti permite sa se intample acest lucru.
Bafta si curaj!:)
Consider, din cele descrise de dvs., ca singura solutie este divortul (cu tot cu "incredintare minor" si "partaj bunuri comune").
Nu pot sa inteleg cum ati lasat aceasta situatie sa continue timp de 2 ani (lunar, adicatele nu l-ati dat dracului pe dobitoc nici prima, nici a doua, nici a treia oara cand a avut astefl de manifestari), si nici cum parintii dvs. au stat si s-au lasat insultati de un nebun.
Sa fi fost fiica mea in locul dvs. si sotia mea in locul mamei dvs. , nu numai ca il ... atentionam fizic ca trebuie sa isi indrepte comportamentul, dar imi luam pe loc fiica si nepotul din locul ala.
Oare ce mediu si ce model este acela pentru cresterea unui copil? Dvs. cum ii explicati copiluli comprtamentul tatalui?

Ma scuzati pentru exprimarea dura, insa doresc sa va transmit faptul ca nu este normal ceea ce vi se intampla.
Va mai spun, ca cititor al mesajului dvs., adica din afara povestii dvs., ca nu trebuie sa va dezvinovatiti fata acuzele sotului, pe care le descrieti...Adica nu trebuie sa ne explicati noua (si nimanui altcuiva) de exemplu ca mama dvs. a lucrat legal si nu este o prostituata. Si de-ar fi asa, n-are nicio legatura asta cu casnicia dvs., si nici nu justifica in niciun fel comportamentul sotului. La fel, si daca ati fi "complotat cu mama impotriva sotului", ce daca? (in mod sigur sotia mea povesteste multe cu mama ei, inclusiv faptul ca o enerveaza cand beau mai multe beri, cand uit sa supraveghez oala cu lapte de pe foc ori sa duc gunoiul... Asta nu inseamna ca ar complota impotriva mea, si daca ar face-o, nu inseamna ca pot sa le insult sau sa le privez de somn... Sfinte doamne!)

In orice caz, este bine sa aveti / produceti dovezi pentru tot ceea ce se intampla, care sa dovedeasca faptul ca nu puteti continua aceasta casnicie si ca baietelul trebuie sa ramana cu dvs.
Este bine si sa contactati protectia copilului si alte autoritati in domeniu, din acelasi motiv (sprijin in incredintarea minorului).

In orice caz, daca va permiteti, ar fi bine sa va angajati un avocat inca de acum. Este important sa gasiti o persoana de incredere, cu care sa va simtiti confortabil discutand si care sa va explice fata in fata posibilitatile pe care le aveti.
Nu sunteti prima mamica ce trece prin asa ceva, din pacate...

Mult curaj si noroc va doresc!

Alte discuții în legătură

Divort cu copil minor din cauza infidelitatii RALANASTA RALANASTA Buna seara! Trec printr-o situatie delicata si as dori cateva informatii dpdv legal. Sunt casatorita de 9 ani si in urma casatoriei am un copil in varsta de ... (vezi toată discuția)
Test paternitate AlinaCa AlinaCa Buna ziua, Urmeaza sa divortez la insistentele sotului meu care are o alta relatie. Doreste divort notarial. Dupa trei saptamani de negocieri dure am ajuns ... (vezi toată discuția)
Minor marasa marasa Parintii unui copil de 5 ani sunt separati (dar nu divortati), tatalui i s-a pemis sa vina sa isi vada copilul oricand si recent sa il ia si in weekend, dar cu ... (vezi toată discuția)