Este adevarat ca lipsa creditorilor oponenti la efectuarea impartelii este prezumata de lege a fi frauduloasa insa avand in vedere ca orice prezumtie poate fi rasturnata, pentru a gasi argumentele in speta de fata ar trebui pornit de la conditiile esentiale ale admiterii actiunii revocatorii( pauliene) , condtitii care trebuiesc indeplinite cumulativ.
Astfel, avand in vedere ca pentru admiterea unei astfel de actiuni sunt necesare urmatoarele conditii:
- existenţa unui act fraudulos al debitorului prin care s-a cauzat o prejudiciere a drepturilor creditorului, constând în micşorarea gajului general, de natură să determine sau să mărească insolvabilitatea debitorului;
- creanţa creditorului să fie anterioară actului atacat, deoarece dacă este ulterioară, acel act nu poate fi prejudiciabil şi nici fraudulos pentru creditor;
- creanţa trebuie să fie certă, lichidă şi exigibilă, iar în cazul actelor cu titlu oneros, terţul să fi participat în complicitate cu debitorul la fraudarea creditorului, ori opinez ca in cazul de fata conditiile nu sunt intrunite deoarece:
1.-nimic nu-i impiedica pe soti sa incheie dupa divort partajul de bunuri comune-in cazul de fata printr- o tranzactie care a consfintit invoiala partilor, insa prin aceasta tranzactie sotia nu si-a creat o stare de insolvabilitate, pentru ca actul incheiat este unul care profita ambelor parti, in patrimoniul acesteia ramanand bunul/bunurile conform cotei prevazute e lege,
2-in cazul de fata nu suntem in prezenta unui act fraudulos, respectiv a intentiei frauduloase de creare a starii de insolvabilitate in detrimentul dreptului creditorului, pentru ca intentia frauduloasa presupune instrainarea tuturor bunurilor din patrimoniul debitorului, ori in cazul de fata acestea exista in patrimoniul debitoarei care doar si-a departajat contravaloarea cotei sale legale fata de fostul sau sot,
-nu ar putea fi privit cazul de fata ca o creare a unei insolvabilitati deoarece pe de o parte putem considera practic scoaterea bunului/ bunurilor din cadrul comunitatii de bunuri si intrarea lor in patrimoniul sotiei in calitate de bunuri proprii ca un efect efect al subrogatiei reale si oricum efectul in fapt al actiunii revocatorii presupune in fapt revocarea contractulu, acesta producandu-si efectele relative in sensul ca bunurile revin in patrimoniul debitorului numai in masura necesara indestularii creantei creditorului reclamant, ori cu certitudine si la momentul de fata creditorul are o alta varianta si anume aceea executarii-urmaririi bunului/bunurilor devenite proprii in urma tranzactiei,
3.-potrivit art.33 c.fam. bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti, insa dupa urmariarea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul personal poate cere impartirea bunurilor comune, dar numai in masura acoperirii creantei sale, ori asa cum rezulta in cazul de fata debitoarea are deja un bun sau mai multe- tranzactionate pe care acestia le pot urmari,devenite proprii in urma tranzactiei incheiate,
4.-mergem mai departe pe disp.at 34 c.fam care arata ca , creditorul poate urmari si bunurile proprii ale sotilor, insa numai dupa urmarirea celor comune, dar in cazul de fata bunurile comune nu mai exista tocmai ca urmare a incheierii starii codevalmase a celor doi soti.
5.-daca privim a treia conditie ( pentru ca a doua banuiesc ca este ineplinita-adica creditul a fost facut inaintea tranzactiei, pentru ca daca nu intervin aici alte discutii), nu este suficienta existenta unei creante certe, lichide si exigibile si tertul trebuie sa fi participat in complicitate cu debitoarea in cazul actelor cu titlu oneros, ori in cazul de fata complicitatea tertului nu poate fi dovedita nicicum pentru ca pe de o parte fostul sot nu putea fi oprit legal sa-si valorifice un drept obtinut in timpul casatoriei,iar pe de alta parte trebuie sa se faca dovada ca sotul cunostea existenta acelui credit al sotiei, ori este cam greu de dovedit daca nu imposibil aceasta coniventa frauduloasa care din punctul meu de vedere nu exista, avand in vedere asa cum spuneam prin actul incheiat nu s-a zadarnicit incasarea creantei de catre creditor.
Acestea ar fi argumentele care ar putea conduce in cazul de fata la respingerea actiunii creditorului ca inadmisibila.