mostenire

Completare:
- dupa primul deces, D-voastra deveniti coproprietar:
- sotul supravietuitor nu poate face nici un act juridic fara acordul D-voastra, fiind o proprietate pe cote parti obisnuita.

Redau din cursul de Drept civil, sectiunea, Modalitatile dreptului de proprietate:

A.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita
1.Definitie.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a carei nastere,mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatea lui, asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun- exercita impreuna atributele dreptului de proprietate.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale coproprietatii obisnuite:
a)- coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu,temporar;
b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formând obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari,ei pot apela la justitie).
2.Reglementare. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni,se regasesc cateva precizari in legatura cu “indiviziunea’(art.728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unor conventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate; anumite reguli de organizare au fost deduse din aplicarea dispozitiilor relative la societatea civila(art.1501 si urm.)
3.Izvoarele coproprietatii obisnuitesunt :mostenirea legala,uzucapiunea,incetarea casatoriei prin moartea unui sot sau desfacerae ei prin divorti; in ceea ce priveste actul juridic ca izvor al coproprietatii ,trebuie distins intre actul juridic inter vivos (o conventie) si actul juridic mortis causam(testamentul).
4. Drepturile coproprietarilor. Principiile care caracterizeaza coproprietatea obisnuita au fost formulate pe cale doctrinara si jurisprudentiala:
1-nici un coproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei parti determinate dintr-un bun in materialitatea sa;
2.fiecare coproprietar are un drept exclusiv numai asupra cotei sale parti abstracte din dreptul asupra bunului comun.
4.1. Drepturile coproprietarilor asupra intregului bun comun sunt guvernate de regula unanimitatii.
a)Actele materiale asupra bunului comun : bunul poate fi folosit numai de unul dintre copartasi, cu conditia de a respecta drepturile celorlati copartasi si de a nu schimba unilateral destinatia bunului.
Absenta reglementarilor in materia organizarii coproprietatii a dus la solutii jurisprudentiale controversate cu privire la culegerea fructelor bunului comun ; o mai judicioasa interpretare a chiar textelor Codului civil de la 1864 ar fi condus la o practica unitara: avem in vedere art.484 si 485 C.civ.1864 care puteau fi fundamentul dreptului copartasului la fructele bunului comun,chiar daca nu a participat la culegerea acestora.
De asemenea, este discutabila posibilitatea de efectuare a unui partaj de folosinta (voluntar sau apeland la justitie):
- argumente in favoarea partajului de folosinta: Codul civil nu –l interzice in mod expres; partile nu urmaresc intotodeauna sistarea starii de coproprietate (care este costisitoare);
- argumente contra: o eventuala partajare a bunului comun se opune principiilor ce guverneaza materia coproprietatii;
b)Actele juridice cu privire la intregul bun.
-actele juridice de conservare : prin aceste acte se urmareste pastrarea sau conservarea dreptului iar efectuarea lor necesita uneori inteventii urgente,este evident ca regula unanimitatii devine impovaratoare pentru gestionarea bunului in astfel de situatii ;
-actele de administrare : in principiu, regula unanimitatii ramâne valabila, exceptia formând-o imprejurarile in care efectuarea unui act de administrare de catre unul din copartasi profita intregi stari de coproprietate;in literatura ea a fost criticata iar fostul Tribunal Suprem prin decizia nr.106/1969 a recunoscut posibilitatea unui copartas de a efectua acte de conservare si administrare ,in conditiile gestiunii de afaceri.
-actele de dispozitie : regula unanimitatii nu cunoaste derogari cu referire la savarsirea unui act de dispozitie cu privire la bunul comun , datorita gravitatii consecintelor unui asemenea act ;solutia difera insa in ipoteza in care un coproprietar savarseste un act de dispozitie cu intentia fatisa de a contracta – bineinteles cu depasirea puterii de care dispune – asupra bunului comun , si nu doar asupra cotei sale ideale din dreptul de proprietate.Instantele judecatoresti s-au pronuntat in functie de buna sau reaua credinta a cumparatorului , respectiv , dupa cum acesta cunostea sau nu calitatea de coproprietar a vanzatorului . In prima varianta , actul de instrainare era supus nulitati relative ,fiind viciat prin eroare,(C.D.1955 p.59) , in timp ce in a doua situatie s-a considerat a fi afectat de conditia rezolutorie a caderii bunului in lotul copartasului- vanzator cu ocazia partajului ( C.D. 1967 p.83).
4.2.Actele juridice asupra cotei –parti ideale din dreptul de proprietate nu se supun vreunei reguli, fiecare copartas poate sa dispuna liber de cota sa parte din drept.
5.Incetarea coproprietatii pe cote-parti are loc atunci cand coproprietatea se transforma in proprietate exclusiva apartinanad unui singur titular, prin mai multe moduri:vazare-cumparare, donatie, uzucapiune, suucesiune, expropriere ;
- prin pieirea materiala a bunului –obiect al dreptului de proprietate comuna datorita unei cauze de forta majora sau caz fortuit;
- modul specific de incetare este imparteala sau partajul : operatiunea prin care bunul este impartit materialmente intre copartasi, fiecare dobandind un drept de proprietate exclusiva asupra unui bun sau asupra unei parti materiale din bun;partajul poate fi conventional sau judiciar; regulile privind operatiunea partajului se regasesc in Codul de procedura civila art.673 de la indice 1 pana la indice 13.