"Art. 12. - (1) Vânzarea spaţiilor medicale se poate face cu plata în rate către cumpărătorii prevăzuţi la art. 3, în următoarele condiţii:
a) avans de 15% din preţul de vânzare;
b) rate lunare, eşalonate pe un termen de maximum 15 ani, cu posibilitatea cumpărătorului de a obţine acordarea unui termen de graţie de un an; cumpărătorul poate opta pentru un termen mai mic de plată sau pentru achitarea anticipată;
c) perceperea unei dobânzi anuale cel puţin egale cu rata de referinţă stabilită periodic de Comisia Europeană pentru România şi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene."
In acest articol al OUG nr. 68/2008, la punctul "c)" se vorbeste despre o dobinda anuala egala, cel putin, cu rata de referinta stabilita de Comisia Europeana in JO al UE. Totusi, in acest jurnal al Comisiei Europene se face referire la imprumuturi/credite luate de IMM-uri sau mari intreprinderi. Cabinetele medicale nu sunt nici "IMM-uri", nici "mari intreprinderi", cabinetele medicale avind statut de "persoane fizice autorizate", iar consiliile locale sau primariile, nu dau credite. Medicii, atunci cind doresc sa cumpere un spatiu cu destinatie de cabinet medical, si il platesc in rate lunare, asa cum prevede OUG nr. 68/2008, nu iau un "credit bancar" de la unitatile administrative, ci se angajeaza sa plateasca niste rate. Medicii nu ramburseaza un imprumut ci platesc ceva ce achizitioneaza pe baza unui contract de vinzare cumparare, achizitioneaza un spatiu nu un "credit bancar".
Plata unei dobinzi la ceva ce nu a fost luat cu imprumut este corecta din punct de vedere juridic, atita timp cit unitatile administrative teritoriale nu sunt banci sau nu sunt autorizate pentru a acorda imprumuturi, cu atit mai mult cu cit nici macar nu acorda astfel de imprumuturi?
Multumesc anticipat pentru raspuns!
Paul Serban
Cel mai recent răspuns:
Mihaela Nevoie , Avocat
19:18, 18 Octombrie 2010