In luna ianuarie anul trecut un procuror DIICOT incepe urmarirea penala impotriva a doi invinuti pentru o serie intreaga de fapte numite in articole din diverse legi care in limbaj obisnuit ar insuma infractiunile de constituire de grup infractional organizat, spart baci prin sistem informatic si raspandire de pornografie cu minori. In cadrul urmaririi penale se efectueaza si interceptarea convorbirilor telefonice, verificarea conturilor bancare, urmarirea cu agent sub acoperire (filaj), interceptarea traficului informational. Toate acestea se fac pana la sfasitul lui februarie si din ele nu reiese nici una dintre faptele presupuse.
Dupa 4 luni si anume in iunie, procurorul emite ordonanta de SUP pe art.10 lit b pe care o transmite unuia dintre cei doi invinuti, celalalt neprimind-o niciodata deoarece adresa sa era scrisa gresit (alta localitate). Nici unul dintre invinuti nu a cunoscut niciodata ca a fost invinut in respectivul dosar in cursul urmaririi, nu au fost audiati, nu au fost instiintati, cel caruia i s-a trimis ordonanta a aflat ca a fost pus si apoi scos de sub urmarire penala cu ocazia primirii in posta a ordonantei procurorului, prin care era si anuntat ca a fost interceptat , urmarit etc.
Merge la DIICOT sa ceara relatii despre acest dosar si i se spune ca nu ii pot fi date fiind secrete. Nu se plange impotriva ordonantei, nestiind la acel moment ca in cazul SUP o poate face.
O luna mai tarziu, acelasi invinuit ce primise ordonanta (femeie), avand pe rol un proces civil privind incredintare minor, se trezeste in acest dosar civil cu inscrisuri din dosarul de la DIICOT constand intr-un proces verbal de perchezitie intocmit de BCCO al unui hard-disk predat acolo de partea ce i se opune in procesul civil (fost concubin) si de care la momentul la care acesta a predat hard-disk-ul era despartita in fapt de 6 luni. Mentionez ca in cadul urmaririi penale NU s-au facut perchezitii in sistemele informatice ale invinuitilor. Adresandu-se BCCO acestia au indrumat-o spre DIICOT, care i-au spus ca nu ii pot pune la dispozitie dosarul de urmarire penala, acesta fiind secret si nici identitatea denuntatorului pentru a se putea plange de denunt calomnios, acesta fiind secret de asemenea.
Un an mai tarziu, in cadrul aceluiasi proces de incredintare minori, aflat in faza de recurs, aceeasi parte (fostul concubin al invinuitei) in calitate de recurent depune un alt proces verbal de predare-primire a hard-diskului intocmit de BCCO care ii atesta calitatea de denuntator in cauza deoarece stipuleaza in clar ca acesta a predat hard-diskul lui de acasa fara sa il cheme nimeni, reclamand ca a descoperit pe el programe ce ar putea fi folosite la comiterea de infractiuni instalate acolo de fosta concubina si cerand ca acesta sa fie cercetat.
Intre timp invinuita cu procesul de incredintare, isi aminteste ca denuntatorul este ruda prin alianta cu un ofiter SRI (institutia care face in fapt la cererea DIICOT interceptarile) in fapt fratele denuntatorului este cumnat cu acesta si au legaturi foarte stranse. Iar fratele denuntatorului apare ca martor in procesul verbal de perchezitie intocmit de BCCO. De asemenea remarca si ca in acelasi proces verbal, inspectorul de politie face mai multe afirmatii false cum ar fi ca ar fi gasit pe acel HD un fisier reprezentand kitul de instalare al unui program numit VNC despre el care afirma "cu ajutorul caruia se poate realiza o monitorizare in timp real a vulnerabilitatilor sistemelor informatice de securitate bancare". Programul la care face referire nu are nicio legatura cu acest lucru, fiind un program de administrare la distanta a calculatoarelor, ce presupune acces fizic al celui ce il instaleaza la calculatorul de administrat (deci nu il poate instala un tert la o banca). Nicaieri nu se specifica al cui este HD-ul si cine a instalat programul despre care se spune ca face ce nu face, pe acesta. Din cauza faptului ca inscrisuri din acest dosar au aparul in cel civil ca probe privind imoralitatea invinuitei,( desi acesteia nu i s-a adus niciodata la cunostinta invinuirea si nici materialul probator ci doar ordonanta cu SUP) cat si legatura de rudenie a celui ce se presupune ca a facut interceptarile cu deuntatorul care de altfel a avut si interesele din procesul civil, banuiala noastra este ca denuntatorul a fost sfatuit de ruda sa din SRI sa procedeze in acest fel, aceasta acordandu-i si spijin, atat prin a-l invata cum si cui sa faca denuntul calomnios cat si efectiv prin convingerea ofiterului BCCO sa afime lucruri nereale ce au constituit apoi unul dintre indiciile din cadul urmaririi penale.
Merita spus si ca deoarece conform legii ca sa fie cercetati de DIICOT si nu pe dreptul comun trebuiau sa fie minim trei persoane constituite in grup infractional, in ordonanta procurorului se mentioneaza ca in grupul despre care a sesizat BCCO ar mai fi fost doua alte persoane care au ramas negasite si neidentificate vreodata (pe scurt le-au pus din burta ca sa poata cerceta cauza ei si nu altcineva).
In zilele noastre, cel de-al doilea invinuit afla de la primul de existenta acestei urmariri si a ordonantei si asa mai departe si doreste sa vada dosarul ceea ce i se accepta teoretic, urmand sa se deplaseze la DIICOT si sa faca o cerere in acest sens. El ar dori sa faca si copii ale probelor impotriva sa din dosar cat si sa se planga impotriva ordonantei procurorului care a dispus SUP cu art.10 lit.b cand, de fapt, ar fi trebuit sa o faca cu art.10 lit.a deoarece faptele acestora efectiv nu au existat niciodata.Se poate ridica exceptia de tardivitate avand in vedere ca el poate dovedi ca adresa atribuita lui in ordonanta este gresita si ca in fapt nu a primit-o niciodata?
De asemenea vrea sa stie cum si unde se poate plange impotriva abuzurilor in serviciu facute de BCCO si DIICOT si daca legatura de rudenie a denuntatorului calomnios coroborata cu abuzurile variate la care a fost supus din partea acestor institutii sunt motive suficiente pentru a face si o plangere la DNA.
Si, in general, ce ar putea face ca raspuns la toata acesta situatie in care i s-au incalcat grav mai multe drepturi.
daca au fost introdusi inca 2 autori necunoscuti atunci se poate considera constituire de grup infractional.
referitor la cercetarile penale nu cred ca veti putea face ceva deoarece ei trebuiau sa verifice denuntul pe care il primisera.
faptul ca a fost doar o lucratura nu se poate dovedi.
fiti convinsa ca si dvs daca aveati o ruda care se pricepe nu ati fi evitat sa cereti ajutorul.
care ar fi infractiunile pe care considerati dvs ca le-au savarsit cei implicati ?
eu vad doar ca s-a instrumentat un dosar la care s-a si dat o solutie,ca parte adversa intr-un proces de incredintare minor s-a folosit de tot ce a crezut de cuviinta sa poata obtine custodia copilului si ca dvs nu va ramane decat sa faceti reclamatii in ce credeti ca nu a fost legal facut si sa demontati cele spuse de partea adversa.
daca nu s-a dovedit nimic in dosarul penal nu vad cum ar putea influenta dosarul civil.
succes
Cum a facut rost concubinul de acele piese ale dosarului?
Era si el invinuit in dosarul penal?
Trebuie stabilit in primul rand daca cei pe care ii considerati vinovati din cadrul organelor de stat sunt vinovati de savarsirea unei infractiuni.
Nu puteti face o plangere penala fara sa stiti clar despre ce este vorba intrucat riscati sa comiteti infractiunea de denunt calomnios.
@Av. L.
Concubinul a facut rost de aceste piese deoarece in calitatea sa de denuntator, el a fost acela care s-a prezentat voluntar la BCCO cu un HD ce ii apartinea declarand ca a remarcat ca pe el au fost instalate de catre fosta concubina programe ce pot fi folosite la comiterea de infractiuni si cerand perchezitionarea acestui HD ca mijloc de proba. Astfel incat in mod legal i s-au inmanat cate o copie dupa doua procese verbale, unul reprezentand predarea-primirea si celalat reprezentant procesul verbal de perchezitie in sistem informatic. Ambele fac referiri si la sustinerile acestuia. El nu a avut calitate de invinuit, doar de denuntator.
Consider ca organele statului au incalcat dreptul la aparare deoarece nu au adus la cunostinta sau audiat pe invinuiti vreodata in cauza, deoarece nu au avut niciodata indicii temeinice sau probe care sa duca la inceperea urmaririi penale si cu atat mai putin a interceptarilor, filajului, urmaririi traficului informatic si verificarii conturilor bancare(asta se va lamuri odata cu deschiderea posibilitatii de a vedea dosarul) ceea ce reprezita ingerinta nepermisa in viata privata, ofiterul de la BCCO a facut o afirmatie falsa in procesul verbal de perchezitie informatica efectualta in sistemul informatic al denuntatorului (!!!) nu al vreunui invinuit si in final au incheiat urmarirea cu art.10 lit.b in loc de lit.a cum ar fi fost firesc.
Plangerea penala pe denuntare calomnioasa impotriva denuntatorului banuiesc ca se poate face, nu vad ce motive ar impiedica-o, mie imi pare evident ca denuntul a fost de rea credinta si sustinerile sale s-au dovedit neadevarate.
In privinta plangerii impotriva organelor care au instrumentat, ramane de vazut dosarul, intuitia mea este ca ar trebui sa fie ceva probe acolo care sa le dovedeasca implicarea cu rea credinta si incalcarea prevederilor legale.
@Doberv
Ba eu sunt convinsa ca daca as fi avut o ruda in pozitia despre care vorbiti, nu i-as fi cerut "ajutorul" in comiterea unei infractiuni cum ar fi aceea de denunt calomnios sau trafic de influenta.
Problema nu este ca s-ar putea dovedi ceva in procesul civil, nici eu nu vad cum s-ar putea face asta ci modul profund incorect in care s-a desfasurat urmarirea penala, inceputa la trei zile de la denunt, continuata tot in termen de cateva zile cu interceptari etc ca apoi dupa finalizarea tuturor acestor mijloace de proba amintite urmarirea penala sa fie in continuare neadusa la cunostinta invinuitilor timp de patru luni dupa care s-a dispus SUP. Nu reiau si restul de nereguli din cadrul cercetarii pe care le-am expus mai sus.
In legatura cu ceilalti doi autori ramasi necunoscuti, banuiesc ca introducerea lor trebuie sa aiba un oarecare temei legal, ori in cast caz in care infractiunile au ramas neconfirmate, nu au existat parti vatamate, nu s-a dovedit nici ca cei doi ar fi comis vreo infractiune, pe ce baza legala se introduc inca din faza premergatoare inceperii urmaririi penale inca doi autori ai unor fapte necunoscute cu autori necunoscuti si parti vatamate necunoscute?Inafara de motivul de a evita cercetarea pe dreptul comun, care dupa cum stim e mult mai greoi instrumentata si nu e nici asa simplu ca un procuror de parchet de pe langa judecatorie sa ceara si sa obtina fara vreun indiciu temeinic mandat de interceptari si alte minuni care s-au intamplat in cauza.
Recmandati-i persoanei afectate sa faca sesizari la DIICOT si la Parchetul General pentru a cerceta imprejurarile cu privire la presupusele scurgeri de informatii dintr-un dosar al DIICOT-ului.
Se poate de asemena a se face sesizare si catre SRI pentru a se investiga activitatea respectivului cadru militar,insa ambele sesizari le poate formula doar in situatia in care exista probe cu privire la implicari si incalcarea legalitatii.
In caz contrar risca sa fie la randul sa chemata in fata organelor in drept pentru infractiunea de denuntare calomnioasa
Daca au existat indiciile savarsirii unei infractiuni situatia este destul de complicata.
Cazul dvs. se va rezolva de abia la CEDO peste mai multi ani, dupa parerea mea.
Depinde ce anume a sesizat denuntatorul.Daca a mintit puteti face o plangere penala pentru infractiunea de denuntare calomnioasa dar ar trebui ca mai inainte sa angajati un avocat care sa se informeze exact ce fapte a savarsit fiecare (cel de la SRI, concubinul, procurorul sau politistu,etc)
Nu este chiar atat de usor de motivat o plangere penala asa cum ati dori dvs...stimata Diana.
Este de studiat destul de mult...