proces omniasig

cum adica, capacitate procesuala sau de folosinta!?
capacitatea procesuala poate fi capacitate procesuala de folosinta si capacitate procesuala de exercitiu.

Mă întreb... în ce măsură se poate recunoaşte capacitatea de folosinţă şi, în subsidiar, a capacităţii de exerciţiu a unei persoane pe care legea nu o recunoaşte ca subiect de drept...in acest caz

Sucursalele firmelor de asigurari, nu sunt lipsite de personalitate juridica, ele pot sta în judecata, potrivit art. 41 alin 2 c.p.c. avand organe proprii de conducere,(director,cont.sef,comp.juridic) au CUI propriu , se pot reprezenta singure in litigii comerciale sau prin jurist, in teritoriu de regula,reprezinta si entitatea centrala in instanta.
Iata si un exemplu din jurisprudenta,interesant si aplicabil si sucursalelor de asigurari.
Exceptia lipsei calitatii procesuale active

Sucursale care nu au personalitate juridica


Tribunalul Brasov, prin sentinta nr. 270/S din 23 aprilie 2000 a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active si a respins actiunea introdusa de reclamanta SNP Petrom S.A. Bucuresti, Sucursala PECO Brasov, impotriva paratelor Regionala CFR Agentia Zonala de Marfa Brasov, SNP Petrom S.A. Bucuresti Sucursala Arpechim Pitesti si SNP Petrom S.A. Bucuresti Sucursala Petrotrans Ploiesti.
De asemenea, a fost admisa exceptia lipsei calitatii procesuale active si pasive a paratelor 2 si 3, iar exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a fost respinsa.
In motivarea acestei solutii, prima instanta a retinut ca actiunea a fost introdusa de o persoana fara capacitate si calitate procesuala impotriva sucursalelor fara capacitate procesuala pasiva.
Reclamanta a declarat apel impotriva hotararii de mai sus, solicitand schimbarea in tot a sentintei, in sensul admiterii actiunii.
In motivarea apelului, s-a sustinut ca sucursala PECO Brasov are capacitate civila, deci are drepturi si obligatii conform art. 35 din decretul nr. 31/1954, fiind inscrisa in registrul Comertului. Aceasta are organe proprii de conducere, cu evidente contabile separate si capacitatea de a incheia acte juridice.
S-a mai sustinut ca reclamanta are calitate procesuala activa intrucat legiuitorul, dand posibilitatea societatilor comerciale fara personalitate juridica sa stea in judecata ca parate, ele pot sta in judecata si ca reclamante, situatia fiind mai favorabila.
Hotararea apelata este gresita, deoarece nu mai lasa posibilitatea recuperarii debitului pentru producerea caruia reclamanta nu are nici o vina.
Examinand sentinta atacata, in raport de motivele de apel si de dispozitiile legale, curtea a constatat ca apelul declarat este nefondat.
Calitatea procesuala activa presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii. Instanta este obligata sa verifice calitatea procesuala, deoarece raportul de drept procesual nu se poate lega valabil decat intre titularii dreptului ce rezulta din raportul de drept material dedus judecatii.
Lipsa calitatii procesuale nu se confunda cu netemeinicia actiunii, deoarece in cazul unei actiuni introdusa de o persoana fara calitate dreptul exista, dar actiunea nu a fost introdusa de titularul lui.
Lipsa calitatii procesuale poate fi invocata, pe cale de exceptie, in orice stare a procesului, iar in caz de admitere, atrage respingerea actiunii. Conform art. 7 alin. ultim din O.U.G. nr. 49/1997, toate drepturile si obligatiile societatilor comerciale din domeniul rafinarii si distributiei petrolului au fost prelucrate de Societatea Nationala a Petrolului PETROM S.A. Bucuresti.
Potrivit dispozitiilor art. 41 alin. 2 din Codul de procedura civila, societatile care nu au personalitate juridica pot sta in judecata ca parate daca au organe proprii de conducere. Aceste dispozitii sunt de stricta interpretare, astfel ca sucursalele, care nu au personalitate juridica nu pot sta in judecata ca reclamante.
Avand in vedere ca apelanta reclamanta nu are calitate procesuala activa, solutia de admitere a exceptiei si de respingere a actiunii este temeinica si legala.


Curtea de Apel Brasov.
Sectia comerciala si de contencios administrativ.
Decizie nr. 374 din 14 septembrie 2000.