succesiune

candva va trebui facuta si mai tarziu va costa mai mult. sotul mosteneste 1/4 din partea sotului de bunuri, iar copiii 3/4

:) e singura modalitate de a trece bunurile de pe numele defunctului pe persoanele în viață, moștenitorii acestuia.
Dacă veți vrea să vindeți casa proprietatea defunctului nu veți putea să-l aduceți la notar să semneze contractul nu? :). Dezbătând succesiunea, ce a avut el în proprietate trece în proprietatea moștenitorilor lui, pentru ca aceștia să poată dispune liberi de acele bunuri. Important este nu doar să faceți succesiunea dar să o faceți și la timp. În 2 ani de la deces nu plătiți nici un leu statului ca impozit.

Cotele care revin fiecăruia sunt: 1/4 soția supraviețuitoare și 3/4 copiii împreună, din masa succesorală. Masa succesorală o reprezintă toate bunurile ce se află în patrimoniul defunctului.

Dacă există bunuri cumpărate de defunct în timpul căsătoriei masa succesorală o reprezintă jumătate din acele bunuri. Cealaltă jumătate este a soției supraviețuitoare, nu intră la masa succesorală.

Prin decesul unei persoane se deschide succesiunea după acesta. Momentul deschiderii succesiunii prezintă interes din mai multe puncte de vedere: astfel în raport de această dată se vor stabili persoanele chemate la moştenire şi dacă moştenitorii au capacitatea de a succede, de la această perioadă începe să curgă termenul de 6 luni pentru acceptarea succesiunii, compunerea şi starea masei succesorale şi în raport de această dată se va stabili legea aplicabilă moştenirii.
Trebuie ţinut cont de un aspect important, în opinia mea şi anume acela că imediat după decesul unei rude apropiate, toţi moştenitorii sunt unanim de acord că nicio dată nu vor exista neînţelegeri între ei în ce priveşte bunurile rămase de la defunct. Realitatea a demonstrat că, odată cu trecerea timpului interesele celor care moştenesc pot fi şi sunt divergente şi ca urmare apar discuţiile în contradictoriu şi cresc cheltuielile dezbaterii succesiunii. La decesul unuia ditre părinţi este posibil ca unul sau mai mulţi copii să fie minori, cu timpul ajung la maturitate şi văd lucrurile altfel, îşi gestionează mai bine interesele. Desigur că dacă este cel puţin un minor, la dezbaterea succesiunii drepturile minorului sunt apărate de către autoritatea tutelară, care va desemna un curator pentru a reprezenta interesele minorului în cursul dezbaterii succesiunii. Dar importanţa majoră a dezbaterii succesiunii constă şi în aceea că bunurile rămase după defunct nu trebuie să rămână cu situaţia juridică nelămurită, această situaţie trebuie clarificată, în cazul bunurilor imobile trebuie înscrisă în cartea funciară noul proprietar. Pot apare situaţii cum ar fi relaţia cu bănci sau organe ale administraţiei publice locale, în care se cere ca situaţia bunurilor să fie clară etc. Nu în ultimul rând este popsibil ca actele solicitate cu ocazia dezbaterii unei succesiuni să se altereze sau să se piardă, îngreunând şi mai mult dezbaterea succesiunii şi ca o regulă bine stabilită la noi cu cât trece timpul cu atât cresc şi cheltuielile şi birocraţia, dar asta o ştim cu toţii.

pt ca fara succesiunea exista doar vocatia succesorala.practic nu sunteti proprietari.