CUM SA FII HAITUIT DE POLITIE CAND ITI DUCI COPILUL DIMINEATA LA SCOALA
Prima zi de scoala din noul an se anunta in regula cand am pornit de acasa. Imediat dupa sensul giratoriu din Jucu, dupa floraria Magnolia, o masina cu sirenele pornite - nu stiam daca este ambulanta sau politie - vine in viteza din spate. Autoturismul din fata mea trage brusc pe dreapta in curba, eu ma aliniez in spatele lui. Astept un minut, vad ca nu se intampla nimic, apoi ma reinscriu in trafic sa nu intarzie copilul la ore. Masina cu sirena din spatele meu porneste dupa mine, conducand paralele cu mine la fir de par, ca la concurs, claxonand si facand isterii. Inteleg ca mi se adreseaza mie si opresc imediat pe dreapta intr-o zona neasigurata si periculoasa pentru stationare, cu o singura banda pe sens, coloana de masini formata in spate fiind nevoita sa depaseaza pe contrasens, in mod neregulamentar. N-am pornit avariile, considerand ca este datoria politistului sa semnaleze asta, dar acest lucru i-a scapat. Masina de politie cu numarul [EDITAT] condusa de agentul rutier [EDITAT] de la Biroul Politiei Rutiere Cluj-Napoca parcheaza in fata. Cobor de la volan sa vad care e problema. Ei bine, din acel moment incepe filmul vietii mele: eu, mama a unei fetite de 7 ani cu trei ani de maternitate grea la activ, trei ani de doctorat sec la Literele clujene si alti cativa ani de cadru didactic bugetar frustrat, sunt urmarita de politie ca un interlop de top, traficant de arme nucleare probabil. Agentul [EDITAT] avea timp si chef de vorba, eu sub presiunea orei opt fix la care copilul trebuie sa ajunga in clasa. Surpriza momentului - agentul inregistra la mobilul propriu discutia purtata. Intreb care este problema si il anunt ca am un copil pe bancheta din spate a masinii pe care am repsonsabilitatea sa il duc la scoala. Domnul [EDITAT] insista sa ma conformez ordinelor si sa ma deplasez la masina din fata pentru a discuta. Pornesc intr-acolo, copilul iese plangand din masina, cu coloana de tiruri aliniata in spate. Fug la copil, il urc in masina, politistul dupa mine. Din nou ne indreptam spre masina politiei parcata in fata, copilul iese din masina iarasi, strigand ca ii e frica si ii e rau. Fug iarasi la copil, politistul bineinteles dupa mine, duc copilul in spate sa vomeze. Ii spun frumos ca nu pot vorbi acum, dar ii dau buletinul sa preiea datele personale si il anunt sa imediat ce duc copilul la scoala sunt dispusa sa ma prezint imediat la biroul dansului, unde imi va comunica greseala comisa in trafic, dovedita cu fotografii sau film.
Rezultatul: copilul a intarziat la scoala, eu, un sofer pasnic, am fost urmarita ca un bandit de talie internationala de echipajul politiei rutiere clujene. Aerul mi se pare tot mai greu respirabil in acest oras condus in stil totalitar politienesc de o mafie oficializata al carui lat la gat il simt tot mai strans. Heil Hitler.
Cel mai recent răspuns:
ContSters20980 , utilizator
16:15, 5 Ianuarie 2011