Dacă în firma soţului nu aveţi părţi sociale, iar soţul îşi desfăşoară în cadrul acesteia activităţi cu caracter profesional, firma nu reprezintă bun comun, ci bun propriu al soţului şi nu va intra în masa comunităţii de bunuri supuse partajului. Astfel bunul este propriu dacă soţul îşi exercită profesia cu titlu permanent şi nu ocazional.
Dacă firma a fost constituită cu mijloace bunuri comune sau, în derularea activităţilor ei, aţi contribuit şi dv. cu mijloace proprii, veţi avea doar un drept de creanţă în momentul partajului, justificat prin îmbogăţirea fără just temei.;)
Sa inteleg ca dupa 20 ani de casatorie raman pe drumuri pentru ca el a avut grija sa fie tot pe firma ?absolut toate bunurile sunt pe firma:case,masini,chiar si mobila tot.Partea proasta e ca nici macar nu mi-a dat voie sa profesez sub pretextul ca-l ajut pe el?Avem o fata studenta si as vrea sa stiu daca e obligat in vreun fel sa o intretina in facultate.E studenta in strainatate.Va multumesc mult.
Stimata doamnă, înseamnă că nu aţi citit cu atenţie răspunsul pe care vi l-am dat mai sus...:((
Nu veţi rămâne pe drumuri, ci :
- veţi avea un drept de creanţă dacă prin firma respectivă, soţul şi-a desfăşurat o activitate cu titlu profesional cu caracter de permanenţă, şi veţi dovedi că, prin mijloace bunuri comune aţi contribuit la desfăşurarea activităţii soţului în acea firmă, cu mijloace bunuri comune;
- firma (cu activ şi pasiv) va intra în comunitatea de bunuri comune şi se va supune partajului, dacă soţul nu a desfăşurat în cadrul firmei o activitate cu titlu profesional cu caracter de permanenţă.
În cazul unui SRL, creanţele nu pot constitui aport social. Dacă numai soţul are calitatea de asociat al SRL, soţul poate aduce un bun comun ca aport în SRL. Dacă este un bun mobil, se prezumă mandatul tacit al soţiei, dacă bunul este imobil, pentru aducerea lui ca aport în SRL este necesar consimţământul dv. expres, autentic. Bunul adus ca aport în societate devine proprietatea societăţii.
Cu privire la obligaţia de întreţinere a fiicei dv., majore, aceasta va trebui să-l dea în judecată printr-o acţiune separată, la instanţa de la domiciliul pârâtului, DUPÃ pronunţarea divorţului, pentru că atâta timp cât părinţii nu sunt divorţaţi, aceştia au o obligaţie în solidar în întreţinerea, creşterea, educarea şi pregătirea profesională a copiilor lor.;)