contract chirie spatiu intr-o tara din UE

Conform Codul Fiscal suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari in România si in strainatate, este deductibila in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice. Se observa, fata de reglementarea anterioara a acestui aspect, ca deductibilitatea nu mai este conditionata de obtinerea de profit de catre agentul economic in cauza. Reperul in calcularea cuantumului diurnei – suma stabilita pentru institutiile publice – este intarit si de Contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010, care la art. 45 lit. b) prevede ca nivelul diurnei salariatilor trimisi in delegatie in tara sau in strainatate „este cel stabilit prin actele normative ce se aplica la institutiile publice“.

Trebuie remarcat ca nu sunt supuse unui plafon de deductibilitate cheltuielile de transport si cazare suportate de angajatori pentru salariatii aflati in delegatie in tara sau strainatate. Astfel, societatile din sectorul privat nu sunt legate din punct de vedere fiscal de tarifele de deplasare ori cazare acordate prin HG nr. 1.860/2006 si/sau HG nr. 518/1995.
Din punct de vedere al angajatilor, sumele primite pentru acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, respectiv indemnizatiile de deplasare primite pe perioada delegarii/detasarii in alta localitate, nu sunt incluse in veniturile salariale (art. 55 alin. (4) lit. g) ale acestora si nu sunt impozabile, in sensul impozitului pe venit reglementat de Codul Fiscal.
Neimpozitarea indemnizatiilor de delegare/detasare acordate salariatilor se mentine si in cazul in care angajatorul depaseste limita a de 2,5 ori indemnizatia acordata salariatilor din institutiile publice.
Trebuie avut in vedere si faptul ca, in conditiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentând diurnele de delegare/detasare acordate angajatilor, indiferent de cuantum.

Daca ne referim la TVA, potrivit Normelor metodologice emise in sprijinul art. 146 Codul Fiscal, „facturile sau alte documente legale emise pe numele salariatilor unei persoane impozabile aflati in deplasare in interesul serviciului, pentru transport sau cazarea in hoteluri sau alte unitati similare, sunt aceleasi documente prevazute la alin. (1) pentru deducerea taxei pe valoarea adaugata, insotite de decontul de deplasare. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul personalului pus la dispozitie de o alta persoana impozabila sau pentru administratorii unei societati comerciale“. Prin urmare, taxa pe valoarea adaugata consemnata in documentele anexate la decontul de cheltuieli pentru deplasare este deductibila, chiar daca documentele respective au fost emise pe numele angajatului, administratorului sau persoanei puse la dispozitie (detasata) de o alta persoana
Din cele prezentate, rezulta faptul, in cazul d.voastra, ca, daca exista o factura emisa pe baza unui contract de inchiriere, aceasta cheltuiala poate fi dedusa