insolventa/faliment

Insolvenţa este definită de art. 3 pct.1 din Legea 85/2006 ca fiind „acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile".
In momentul in care debitorul nu mai are lichiditati cu care să vă poată plăti datoriile ajunse la scadenta, el se află în stare de insolvenţă.
Această stare nu înseamnă că în patrimoniul societăţii nu se află active sau bunuri ce pot fi valorificate pentru stingerea datoriei.
Falimentul este faza finala a insolvenţei, care se aplică debitorului în vederea lichidării averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmată de radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat;
Intre momentul insolventei si cel al falimentului,debitorul care intruneste conditii expres prevazute de lege, poate intra in faza de reorganizare a activitatii, in urma planului aprobat de Adunarea creditorilor si confirmat de judecatorul sindic