Unitatile si subunitatile Ministerul Internelor Reformei si Administratiei,in procesele in care sunt parte,aflate pe rolul instantelor de judecata,sunt reprezentate de catre ofiteri de politie- consilieri juridici,care de fapt nu
au aceasta calitate,din urmatoarele considerente;
Motivul nr. 1-lipsa unui regulament de organizare si functionare a Aparatului Central al MIRA, care sa fie in vigoare.;
Atributiile structurilor din Aparatul Central al MIRA se stabilesc in conformitate cu art. 45 din legea 90/2000 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor, care reglementeaza, citam :
Atribuţiile compartimentelor ministerelor se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a ministerului, aprobat prin ordin al ministrului.
Ministrul MIRA a emis Regulamentul de organizare si functionare al ministerului sub nr.264/2004.
Acest Regulament nu a fost insa niciodata publicat in Monitorul Oficial, in vederea intrarii in vigoare, conform art.10 alin.1 si art.11 alin.3 din Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa.
Nefiind publicat, inscrisul emis de ministrul internelor nu valoreaza instrumentum probationis pentru norma juridica cu acelasi nume, intrucat dovada existentei actului juridic normativ emis de un ministru se face conform vointei legii limitativ, cu publicatia Monitorului Oficial sau cu o reproducere dupa publicatia Monitorului Oficial, in conditiile art.20 din Legea 202/1998.
In conditiile in care legea nu permite ca dovada existentei unui ordin de ministru cu caracter normativ sa se faca cu un inscris ci doar cu publicatia M.O. sau copie dupa aceasta, MIRA nu poate dovedi existenta de jure a Regulamentului de organizare si functionare a MIRA.
In conditiile in care acest regulament nu a fost publicat in Monitorul Oficial pentru validitate, instanta se afla in imposibilitate sa calculeze, potrivit legii, data intrarii in vigoare a acestui Regulament.
Urmare a inexistentei juridice a regulamentului de organizare si functionare a Aparatului Central al MIRA, nici una dintre structurile Aparatului Central al MIRA, infiintate si denumite in HG 416/2007 modificata prin HG 1317/2007 nu are atributii functionale stabilite legal.
Deci nici Directia Generala Juridica, din cadrul careia provin in mod obisnuit functionarii care reprezinta Ministerul in litigiile aflate pe rolul instantelor, nu are atributii stabilite de jure ci doar de facto.
Avand in vedere ca MIRA isi exercita atributiile procesuale, in fata instantelor de judecata, prin organele sale- persoane fizice, nici un functionar din cadrul Aparatului Central al MIRA, nu poate proba legal ca are atributii de reprezentare a MIRA intrucat nici structura organizatorica din care face parte nu are stabilite inca asemenea atributii proprii.
Motivul nr.2 lipsa unui ordin valid care sa aplice prev. art.11 din OUG 30/2007
Pana in prezent nu exista nici un ordin de ministru al internelor, publicat in Monitorul Oficial in vederea intrarii in vigoare, care sa dea eficienta juridica prevederilor art. 11 din OUG 30/2007.
Art. 11. - (1) n faţa autorităţilor jurisdicţionale Ministerul Internelor şi Reformei Administrative este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza mputernicirilor acordate pentru fiecare cauză in parte, conform competenţei stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative.
Lipsa acestui ordin care sa se completeze cu prevederile art.11 din OUG 30/2007, art.11 ramane doar o norma juridica incompleta care nu poate fi aplicata.
Neexistand cadrul legal prin care personalul de specialitate sa poata reprezenta MIRA in fata autoritatii judecatoresti, pe baza unor reguli de competenta stabilite de Ministerul Internelor, nici un functionar din cadrul MIRA si unitatilor subordonate MIRA nu poate face in fata instantei investita cu judecarea cauzei , acte legale de reprezentare pentru MIRA si subunitatile din subordine.
Motivul III- Instructiunile MAI 1111/2005 privind activitatea de asistenta juridica in MAI nu au intrat in vigoare, nefiind publicate in Monitorul Oficial.
In fata instantelor de judecata reprezentantii MIRA incerca sa ascunda culpa Ministerului privind neemiterea si nepublicarea unui ordin care sa faca aplicabil art.11 din OUG 30/2007, invocand Instructiunile MAI 1111/2005 privind activitatea de asistenta juridica in MAI, despre care pretind ca sunt in vigoare si ca ar servi ca temei juridic pentru activitatea sa de reprezentare a ministerului in cauza dedusa judecatii.
In masura in care reprezentantii MIRA, inteleg sa invoce in apararea lor Instructiunile de ministru nr. 1111/2005 si va prezinta un inscris ce probeaza fizic existenta acestor instructiuni,instanta trebuie;
a)---mai inainte de a incuviinta proba, sa cerceteze daca inscrisul respectiv, poate constitui proba instrumentum probationis a actului juridic cu acelasi nume, in conditiile art.10 alin.1 din Legea 24/2000 si art.20 din legea 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial;
b)---in conditiile in care reprezentantul MIRA nu poate proba existenta actului juridic normativ Instructiunile MAI 1111/2005 cu publicatia Monitorului Oficial sau cu reproducere dupa aceasta publicatie oficiala ,instanta trebuie sa respinga cererea de proba ca fiind inadmisibila, intrucat nu poate lua in considerare la examinarea cauzei decat acele probe permise de lege iar existenta juridica a ordinelor si instructiunilor de ministru cu caracter normativ, nesecrete, se probeaza exclusiv cu publicatia Monitorului Oficial sau copie dupa aceasta publicatie oficiala.
Instanta trebuie sa aiba in vedere ca in conditiile in care , incuviinteaza in contra opozitiei , ca ofiterul MIRA sa faca dovada existentei normelor juridice Instructiunile MAI 1111/2005 printr-un alt mijloc de proba decat cel prevazut de lege prin art.10 alin.1 din Legea 24/2000 sau prin art.20 din Legea 202 din 1998 privind organizarea Monitorului Oficial, v-a institui o derogare de la lege , incalcand grav principiul separatiei puterilor in stat.
Avand in vedere legatura organica intre art.10 si art.11 alin.3 din Legea 24/2000, daca accepta sa deroge de la prevederile art.10 alin.1 din Legea 24/2000,va fi nevoita sa deroge si de la art.11 din legea 24/2000, intrucat nu v-a mai putea identifica cu ajutorul art.11 din legea 24/2000, momentul la care ar fi intrat aceste instructiuni de ministru, in vigoare.
a) Motivul nr.IV
inexistenta functiei publice generale de consilier juridic in cadrul MIRA-Directia Generala Juridica si implicit subunitatile MIRA;
b) imprejurarea ca pretinsul consilier juridic , ocupa in realitate o functie specifica de politie, incompatibila cu exercitarea unor atributii specifice functiei generale de consilier juridic .
In prezent, in cadrul Aparatului Central al M.I.R.A.- Directia Generala Juridica si subunitatile din subordine, nu exista functii publice comune de consilier juridic si nu exista nici consilieri juridici angajati cu contract de munca.
Toti functionarii din cadrul Directiei Generale juridice si subunitatile din subordine., inclusiv cei care se vor prezenta in cauza dedusa judecatii sub pretextul ca sunt consilieri juridici in cadrul MIRA si , sunt in realitate titularii unor functii specifice de politie, altele decat functia publica comuna de consilier juridic .
Intre atributiile unei functii de consilier juridic si atributiile specifice unei functii de politie exista o diferentiere clara si elemente de incompatibilitate, asa cum evidentiem mai jos:
Denumirile functiilor specifice de politie sunt prevazute unic in OG 38/2003, aprobata de legea 353/2003.
Functia publica de consilier juridic a fost infiintata prin legea 514/2003 si Legea 188/1999 privind statutul functionarului public.
Pe de o parte, atributiile notorii ale functiei de consilier juridic sunt cele de asistenta, consultanta si reprezentare juridica a persoanelor juridice in slujba carora se afla titularii acestor functii.
Art.82 din legea 51/1995 a avocatilor interzice altor persoane fizice sa desfasoare cu titlu profesional activitatile juridice asupra carora avocatii si consilierii juridici au exclusivitate.
Pe de alta parte, titularul unei functii de politie nu poate exercita decat acele atributii stabilite prin lege pentru politia romana. A se vedea in acest sens prev. :Art. 1. - (1) din Legea nr.360/2002.
Poliţistul este funcţionar public civil, cu statut special, narmat, ce poartă, de regulă, uniformă şi exercită atribuţiile stabilite pentru Poliţia Romană prin lege, ca instituţie specializată a statului.
Din prev. art.2 din Legea 360/2002 rezulta ca politistul exercita direct autoritatea publica pe cand consilierul juridic, atunci cand face acte de reprezentare a persoanei juridice in slujba careia se afla, nu poate exercita decat drepturile persoanei juridice.
Din prevederile art.3 din Legea 360/2002, rezulta ca politistul isi desfasoara activitatea in interesul general al societatii si are obligatia legala de a fi impartial, pe cand un consilier juridic nu are obligatia de impartialitate si serveste doar interesul strict limitat al persoanei juridice in slujba careia se afla.
Cercetand legea 218/2002, din art.1 si art.2 rezulta ca politia romana este o institutie specializata, care presteaza o activitate de serviciu public specializat.
Modalitatile prin care politia romana - si implicit politistul roman, in baza art.1 din Legea 360/2002- presteaza activitatea specializata sunt enumerate la art. 26 din Legea 218/2002, intre acestea negasindu-se atributiile specifice unui consilier juridic .
Prevad ca in apararea sa pe exceptia de fata , politistul consilier va incerca sa dovedeasca, neintemeiat si nefondat, ca nu ar exista o incompatibilitate intre functia de politie pe care o ocupa real in cadrul MIRA sau subunitatea din subordine si exercitarea de catre pretinsul reprezentant a unor atributii specifice ocupatiei de consilier juridic .
In realizarea acestei false reprezentari a realitatii pe care va incearca sa o induca , pretinsul reprezentant va urmari sa denatureze intelesul art.3 din Legea 514/2003 si sa pretinda ca in realitate el este pe deplin consilier juridic iar imprejurarea lipsita de insemnatate ca functia pe care o ocupa poarta o denumire identica cu cea a unei functii de politie, se datoreaza art.3 din Legea 514/2003, care ii permite sa aiba statutul functionarului public, deci implicit sa aiba statutul politistului.
Art. 3. - (1) Consilierul juridic numit n funcţie are statutul funcţionarului, potrivit funcţiei şi categoriei acesteia.
Pentru a reusi in actiunea sa, ca un prim pas in atingerea scopului sau,politistul consilier va incerca mai intai sa induca instantei,perceptia eronata ca in cadrul MIRA si unitatilor subordonate, ar exista doar o singura specie de functionar public, respectiv cel care este politist- functionar public cu statut special.
In pasul doi, pretinsul reprezentant va sustine in fata instantei ca, intr-un mod logic, in aplicarea art.3 din Legea 514/2003, consilierul juridic din cadrul MIRA nu ar putea sa beneficieze decat de statutul special al functionarului politist, singurul statut de functionar public care ar exista in cadrul MIRA.
Instanta trebuie sa respinga aceasta aparare nefondata si netemeinica a politistului consilier juridic, ca urmare si a argumentelor pe care le expun suplimentar mai jos, pe langa cele deja expuse, si din care va rezulta, fara echivoc, concluzia ca un consilier juridic nu poate decat sa beneficieze in cadrul MIRA,respectiv subunitatile din subordine decat de statutul functionarului public prevazut de legea 188/1999, nu si de statutul special si exclusiv al politistului, prevazut de legea 360/2002.
Astfel:
1) In MIRA co-exista atat categoria functionarului public comun cat si categoria functionarului public cu statut special care este politistul. Deci in cadrul MIRA si implicitsubunitatile din subordinese aplica 2 Statute de functionar public - statutul functionarului public comun in baza legii 188/1999 cat si statutul politistului prevazut de legea 360/2002- si nu un singur statut, cum va incerca sa sustina reprezentantul partii adverse.
Aceasta stare de fapt, pe careofiterul consilier juridic are interesul sa o ascunda , este dovedita deplin de continutul Art. 17. (1) din OUG 30/2007,
Personalul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative se compune din: funcţionari publici, poliţişti - funcţionari publici cu statut special, cadre militare n activitate, personal contractual, precum şi soldaţi şi gradaţi voluntari.
2) functia publica de consilier juridic se regaseste in legea 188/ 1999 a functionarului public care o reglementeaza expres in cadrul art.14 alin.1 ca fiind o functie publica generala iar cu privire la titularul functiei de consilier juridic legea il clasifica drept functionar public de executie din clasa I
Art. 14. - (1) Sunt funcţionari publici de execuţie din clasa I persoanele numite n următoarele funcţii publice generale: consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum şi n funcţiile publice specifice asimilate acestora.
3) Atat timp cat art.14 alin.1 din Legea 514/2003, stabileste ca functia de consilier juridic este o functie generala, din continutul art.7 alin.1 lit.a) din Legea 188/1999 rezulta cu claritate ca functia de consilier juridic nu se poate confunda cu functia publica specifica -functia de politie.
Art. 7. - (1) Funcţiile publice se clasifică după cum urmează:
a) funcţii publice generale şi funcţii publice specifice;
4) Din continutul art. 7 alin. 4) din legea 188/1999, rezulta ca, citez:
Echivalarea funcţiilor publice specifice cu funcţiile publice generale, n condiţiile legii, se face prin statutele speciale prevăzute la art. 5 alin. (1) sau, la propunerea autorităţilor şi instituţiilor publice, de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici
Nu exista absolut nici o prevedere in legea 360/2002 privind statutul politistului, care sa permita echivalarea functiei specifice de politie cu o functie generala de consilier juridic.
Nu exista nici o reglementare a Agentiei Nationale a Functionarilor publici prin care sa se echivaleze, in conditiile legii , o functie specifica de politie cu functia publica generala de consilier juridic.
Suplimentar , eu inteleg ca atunci cand legiuitorul a folosit notiunea de echivalarea a functiilor publice , legiuitorul s-a referit la posibilitatea de echivalare a vechimii in specialitatea functiei si nu a dorit sa reglementeze ca titularii unei profesii pot exercita concomitent atributiile specifice si exclusive ale unei unei alte profesii. In acest caz s-ar incalca grav principiul specialitatii functiilor publice.
De altfel, daca cumva intelesul art.7 alin.4 din Legea 188/1999 nu este suficient de clar in acest sens, , art.82 din legea 51/1995 a avocatilor exclude definitiv orice posibilitate ca un functionar de politie sa exercite , cu titlu profesional, activitati specifice profesiilor de avocat si consilier juridic.
In concluzie, apararea ofiterului consilier juridic, bazata pe sustinerea ca respectivul in realitate ar fi un consilier juridic ascuns sub haina unui politist , nu este intemeiata pe lege, intrucat intre cele doua ocupatii si atributiile specifice ale acestora exista incompatibilitate.=D>
Comentati aspectele de mai sus:P
avocatnet.ro explicăm legislația
Cornel Vasile, Consilier juridic
tatu tudor 2007, utilizator
Justitiarul711 
vernea