rejudecarea unui aspect moral definitiv si irevocabil

Instanta a dat hotararea definitiv, si la recurs nu am trimis nimic fiindca nu doresc casarea si rejudecarea pentru darea unei noi hotarari suplimentare, deci din cate stiu a devenit si irevocabila hotararea. Hotararea a fost repunerea partilor inaintea concedierii disciplinare, insa ceea ce nu mi-a convenit de loc si am inteles de abia acum dupa ce am primit hotararea redactata si am avut timp sa pun lucrurile cap la coada, e ca instanta spune: ca desi provocat, eu n-ar fi trebuit sa intretin cearta, si-mi mai face si o morala penibila; ceea ce ma infurie stiindu-ma ca mi s-a inscenat faptul ca am lovit o colega cu martori falsi (din care unul n-au avut curaj sa-l aduca in instanta fiindca nici nu fusese de fata - eu am chemat martorii care erau de fata), si n-am intretinut nici o cearta, si in continuare vor sa ma scoata vinovat cumva. Nu doar ca n-am intretinut nici o cearta, am fost si hartuit nu mai putin de un an de zile de grupul parat.

In noua chemare in judecata cer rejudecarea acestui aspect pe motivele de mai jos (cererea mea de rejudecare a acestui aspect este fondata de coruperea fundamentelor in baza carora s-a dat hotararea), dar care este de fapt calea de atac a deciziei pe care ar trebui s-o urmez daca ei spun ca a devenit definitiva si irevocabila?

Date fiind faptele:
- avocatul a refuzat sa-mi spuna pozitia ultimului martor (un francez) in instanta; avocatul a mai refuzat sa-mi spuna cine a mintit in instanta ca as fi fost in Bucuresti la un anume terment, ca sa reclam pentru fals in declaratii.
- nu am avut timp fiind ocupat cu reintegrarea sa ma interesez de marturia lui;
- stiind ca instanta nu se va sesiza la sperjurul primului martor (am fost de fata) am facut plangere si la parchet, care a inceput urmarirea penala (si bineinteles m-a sunat sa incerce sa ma faca sa renunt la plangere)

Cel mai important este ca instanta nu s-a sesizat la sperjurul martorului, si nici macar la inceperea urmaririi penale pentru sperjur. Stiindu-ma nevinovat nu consider verdictul drept ci nefondat si doresc rejudecarea acestui aspect moral.
Din cauza acestui aspect banuiesc ca nu mi-au dat art. 52(2) Codul Muncii nici la cerere. Dar daca e vorba de o sanctionare, n-ar fi trebuit sa faca angajatorul o noua comunicare cu aspectele sanctiunii? Sa trec si asta in chemare pana nu uit :)

Mi-e cam teama de avocati. Avocatul avut l-am angajat pe 1950lei, drept pedeapsa pentru angajator mai degraba stiind ca voi castiga (candva), in afara de aceasta, redactarea chemarii sale era doldora de greseli de ortografie, reprezentare legala minima. Refuzul de a-mi comunica aspecte importante din proces. In plus s-a retras la sfarsit si cu mentiunea ca "o depaseste" un proces civil despre care vorbisem mai de mult ca ma va reprezenta in el, si care acum pare inevitabil dat fiind ca nu mi se acorda daune morale.

Presupun ca din cauza acestei hotarari la reintegrare a avut si tupeul angajatorul sa-mi zica ca are dreptate, si sa-si bata joc in continuare cu obsesia sa afirmand ca mi-am falsificat diploma de licenta, si altele.