Muncesc peste hotare, iar sotul e acasa cu baiatul de 17 ani. Celalalt mic de 5 ani e la soacra-mea (eu nu am parinti si nici ajutoare). Am plecat de acasa pentru ca aveam o rata la banca si nu aveam cum sa o platesc, dar si pentru ca am ajuns intr-o situatie cand nu mai rezistam sa stau in casa cu sotul meu. Am ajuns atat de diferiti, incat nu ne mai intelegem in nimic, iar el e foarte violent verbal si, mai ales, il ataca deseori pe baiatul cel mare. Nu am avut alta solutie si, pentru moment, l-am lasat pe baiat cu taica-su, dar imi e frica pentru soarta lui. Trimit regulat acasa banii. Incerc sa mentin lucrurile sub control de la distanta, dar e din ce in ce mai greu. Vreau sa depun actele de divort, dar imi e frica sa nu pierd copiii. Si imi e frica de sotul meu care odata, intr-un moment de nebunie, i-a propus baiatului sa se sinucida impreuna. Nu stiu cum as putea proceda, ca sa ies intreaga si eu si copiii din acest divort, dar daca ma intorc in tara ca sa asist la procese si sa imi apar copiii, nu voi plati banca si nu voi face fata cu banii.
As putea sa pornesc un divort la distanta fara riscul de a pierde copiii?
puteti divorta la distanta, imputerniciti un avocat. in privinta copiilor, va fi un pic greu la distanta, dar nu imposibil. cu cel mare nu vor fi probleme, ca va fi audiat si va spune cu cine doreste sa ramana, cu cel mic va fi o problema , mai ales daca tatal il doreste si el..
trebuie sa dovediti ca ii puteti intretine, si unde ii creste si ca nu e in interesul copiilor sa ramana langa tata. pastrati dovezi ca trimiteti bani acasa
daca nu intentionati sa-i luati in Italia, nu aveti vreo sansa.
Se va face ancheta sociala si la domiciliul dvs prin comisie rogatorie. acest proces va dura.
Initial m-am gandit sa stau in Italia cat sa imi pot pune si un banut deoparte pentru copii. Eu am avut mereu o munca stabila in tara, chiar daca nu catigam decat 1000 ron. Sotul meu a muncit pe ici-colo si, mai des, fara carte de munca. Ma gandesc ca asta ar conta la proces. Dar cred ca cel mai bine e daca s-ar putea astepta cu procesul pana ma intorc in tara, nu? Si ma mai intrebam daca astept un an cat sa faca cel mare 18 ani, imi va fi mai usor sa primesc baiatul cel mic? Sunt gata sa ma lupt pentru copil pana in panzele albe, mai ales ca stiu cum e sotul meu si cat de putin isi iubeste copiii. Dar il va cere doar ca sa imi faca rau mie.
va fi mult mai usor daca veniti in tara si va gasiti un loc de munca si unde sa stati.
nu lasati totusi sa treaca mult timp, copilul cel mic se instraineaza de dvs, se va atasa de soacra si soacra nu cred ca va va sprijini in a obtine incredintarea lui
De ce nu as putea sa obtin incredintrea copilului? Nu am fugit de acasa, ci sunt plecata tocmai pentru a rezolva problemele financiare. Ce poate sa mi se impute? Intreb ca sa stiu de ce trebuie sa ma apar. Pentru mine esenta existentei sunt copiii si orice pas pe care l-am facut vreodata a fost facut in interesul lor.