Pot divorta si lua copiii peste hotare?

Puteti sa divortati, chiar daca sunteti plecata din tara. Veti solicita instantei incredintarea minorilor catre dvs. iar in baza sentintei de divort astfel obtinute veti putea lua copii cu dvs. in strainatate.

Am vorbit cu un avocat acum o jumatate de an si el m-a descurajat spunandu-mi ca mai usor ar fi daca m-as intoarce in tara pe perioada divortului. Daca as face asta, risc sa nu pot achita ratele bancare pana la sentinta de partaj si as risca sa pierd macar partea din apartament pentru care muncesc in speranta sa nu ramanem chiar pe strada. De aceea ma interesa sa pot continua sa muncesc aici, dar nicidecum nu pot sa risc sa imi pierd copiii pentru ca stiu ca tatal lor nu are cum sa le asigure sprijin moral, spiritual si nici financiar.

Divortul se poate judeca foarte usor; dar problema este incredintarea copiilor, peste un an cel mare are 18 ani este major. Stiu ca copii intotdeauna de la o anumita varsta au un inceput de personalitate contradictorie cu cei care ii educa. Este si normal, presupun ca tatal lui il mai obstruptioneaza in anumite momente, iar Dv. fiind in strainatate nu-l puteti controla minut de minut si deaceea spune ca mama este mai buna decat tataetc. Acest fapt il cunosc din experienta vietii mele. Privind pe cel mai mic va pot spune ca va ajunge si el aproape de majorat pana ce se judeca procesul.
Cunosc un caz similar, chiar azi am luat la cunostinta de rezultat; pescurt va prezint cazul. Mama plecata in Italia 2 copii minori . In 01.2008 se declanseaza divortul, si incredintarea minorilor; Prima judecata, castiga tata divortul si copii. Obligand pe mama la pensia alimentara. Se judeca apelul declarat de mama pierde. Se judeca recursul si castiga recursul pe o dispozitie internationala, cu rejudecarea cauzei. Se judeca din nou privind custodia copiilor, La rejudecare castiga tot tata custodia copiilor; Care ar fi cauza de a castigat tot tata; Mama nu are un statut profesional si o locuinta stabilain Italia. Pe deoparte tata are o stabilitate, are locuinta lui are un statut profesional stabil. Problema se pune si sub aspectul cetateniei; mama este cetatean roman in Italia este numai rezident nu si cetatean Italian, copii sunt si ei tot cetateni romani, tata cetatean roman. Instanta a a constata si aspectul ca tata nu este decazut din drepturile parintesti. Incredintarea copiilor mamei ar fi creat posibilitatea mamei sa-i violeze un drept fundamental, deasemeni recunoscut si de CEDO, "dreptul de a avea legatura cu propii copii". In situatia inversa mama poate veni la domiciliul tatalui sa-si vada copii oricand. Dar daca copii erau la mama toti ar fi putut disparea si s-ar fi incalcat dreptul de lagatura intre tata si copii. Se mai naste si situatia si sub alt aspect; copii minori trebuiesc insotiti de parinti cand pleaca in strainatate, daca este numai un singur parinte acesta este obligat la trecerea frontierei sa prezunte procura de la celalalt parinte (mai cu seama mama).
Eu nu doresc sa va descurajez, dar asa stau lucrurile cu cazul pe care l-am avut eu, sub atentia analizei din prisma dreptului intern cat si jurisprudentele CEDO.:((

riscati f mult in privinta copilului cel mic. cel mare, va fi intrebat cu cine va vrea sa ramana si nu vor fi probleme.
daca si tatal doreste incredintarea copiilor, va fi cu atat mai greu de castigat, mai ales ca dansul sta cu copiii de cand sunteti plecata.
trebuie sa dovediti instantei ca aveti unde si cu ce-i creste, ca le oferiti stabilitate..

Exact de asta imi e frica. Stiu ca cel mare va putea alege. Si neintelegerile cu tatal sau nu se datoreaza doar varstei. Asa au fost mereu, pentru ca sotul meu nu a stiut sa se apropie niciodata de copil, ci a strigat doar si l-a certat, uitand sa observe si calitatile copilului. Sotul este adeptul conceptului ca un copil nu are drept de replica si trebuie doar sa infaptuiasca ordinele parintesti. Baiatul e destul de inteligent sa observe ca lucrurile in societate s-au schimbat. In fine... stiu ca e vorba de cel mic. Momentan el sta cu soacra-mea, pentru ca sotul pleaca la munca dimineata la 7 si se intoarce la 19 sau 20. Nu are cum sa il creasca el. Eu nu am parinti si singura sora e plecata si ea peste hotare. De aceea l-am incredintat soacrei. Voiam sa il am cat mai repede cu mine, pentru ca daca as astepta sa pun un ban deoparte ca sa pot sta vreun an in tara cat va dura procesul, ar trebui sa mai aman inca vreo 2-3 ani...si e prea mult. Imi iubesc prea mult copiii ca sa stau atata fara ei.