DESFIINTARE ACT ,LIPSA DISCERNAMANT

Va salut.
Am o intrebare: stie cineva daca insotitorul unei persoane cu handicap psihic este obligat sa raspunda de faptele bolnavului pe motiv ca nu la supravegheat suficient?DACA EXISTA VREO LEGE CE REGLEMENTEAZA ASTFEL DE SITUATII?
Si inca ceva , cum poate ca un bolnav psihic sa-si dea seama dupa vreo 2 luni ca a semnat un act , si ca nu a avut discernamant la semnare , cere singur in instanta desfiintarea actului, intanta o acorda, actul nu este facut in defavoarea lui avand castiguri materiale, dar rudele l-au manipulat sa faca asta .... adica cum poate un bolnav psihic sa recunoasaca ca este bolnav psihic si sa spuna:am fost nebun cand am semnat acu sunt sanatos si cer anularea actului"
Persoana in cauza a mai fost si profesor pana a iesit la pensie in urma cu vreo 4 ani ,iar la doi ani semneaza un act,aducand si o singura adeverinta medicala cum ca este bolnav psihic deci nu a avut discernamant , adeverinta cu internarea lui in spitalul de neuropsihiatrie 3 saptamani , externat cu starea ameliorata , cu insotitor , apoi la vreo 10 zile renunta din propria initiativa la el pe motiv ca si-a luat tratamentul prescris si si-a reveni, semneaza un act juridic, revine asupra lui dupa doua luni pe motiv ca sa razgandit,tertul cu care a facut actul refuza asa ceva , el ,bolnavul,incepe proces, si convinge intanta ca nu a avut discernamant , iar la baza stau marturia verisorei lui , a unui martor ,(care nu are vreo cunostinta in cauza sustinand ca bolnavul iar fi spus ca ii pare rau de ce a facut nu ca nu stie) si 2 scrisori de la medicina legala in care se specifica clar ca nu se pot pronunta asupra lipsei discernamantului bolnavului,
Rog un expert sa ma asculte.
MULTUMESC