Un membru al asociatiei care sta impreuna la aceeasi adresa cu fiul si nora sa poate sa-si transfere dreptul de a fi ales in comitetul executiv catre fiu sau nora?
(acest transfer sau delegatie efectuindu-se prin notariat)
Curioasa speta!
In lege nu se specifica acest lucru, dar puteti vorbi cu membrii comitetului, daca admit o asemenea posibilitate, ar trebui inclusa in statut (ceea ce ar insemna sa se mearga la judecatorie pentru obtinerea unei hotarari de modificare a statutului - e mai mult o procedura birocratica, decat una de substanta) si abia apoi facuta imputernicirea notariala.
Fara modificarea din statut, acesta imputernicire notariala nu are suport legal, adica nu poate fi aplicata undeva in mod legal.
Adunarea generala alege membrii comitetului executiv, nominal si nu pe familii. Daca intr-o adunare generala este ales ca membru in comitet domnul Ionescu iar acesta dupa cateva luni nu mai poate activa in aceasta functie, nu poate fi inlocuit in comitet de sotie sau alt membru al familiei.
Comitetul executiv poate functiona fara domnul Ionescu pana la urmatoarea adunare generala. La urmatoarea adunare generala poate fi ales intregul comitet sau completat cel vechi cu alte persoane. Poate fi ales, prin vot, in comitetul executiv, orice membru al unei familii care locueste in acea asociatie, daca vrea sa se implice, are timp...
Adunarea generala hotaraste pe cine alege (adesea ne rugam de vecini sa fie membri in comitet, membri in comisia de cenzori...).
In multe asociatii, acolo unde proprietarii nu sunt rugati sa se ocupe de bloc, ci dimpotriva se bat pe functii (!!!!) unui membru de familie care nu e scris in actul de proprietate i se poate contesta calitatea de membru al asociatiei si cu atat mai mult de ales al proprietarilor.
Chiar inspectori din primarie sustin asemenea idee.
Noi, aici pe forum, am avut cateva discutii pe aceasta tema, in care unii contestau presedinti care nu erau scrisi in actul de proprietate, altii se aparau ca fac parte din familia proprietarului..... cazuri si necazuri!
Sigur ca ar fi mai "cu scaun la cap" sa nu se cramponeze de asemenea "noduri in papura", dar iata ca in unele asociatii li se cauta nodurile si chiar li se si gasesc.....
Si eu sustin punctul de vedere al @elga50, deoarece mi se pare a fi cel mai apropiat de ce spune legea la cap. drepturi si obligatii ale membrilor as. proprietari (dreptul de a fi ales).
Sa nu confundam posibilitatea reprezentarii unui membru al as. prop. in AG de catre un alt membru al familiei cu posibilitatea alegerii in com. executiv a unei rude a unui membru al as. prop. Daca discutam de comisia de cenzori, aici legea permite acest lucru...
Am avut un proces cu un restantier. Am chemat in judecata "capul familiei" domnul Ionescu. Avea restante de aproape 10 ani (intretinerea nu o platise de vreo 2 ani dar avea restante la reparatii de 10 ani) si penalizarile aferente.
Printre dovezile depuse de asociatie la dosar, prin care demonstram ca aceste debite trebuiesc platite chiar daca sunt mai vechi de 3 ani, erau si 2 angajamente de plata a debitelor. Un angajament era de vreo 7 ani si unul de 3 ani. Apoi notificari prin posta cu confirmare de primire. Prin acestea, aratam ca proprietarul recunostea sumele si se obliga sa le achite esalonat in 12 luni... A platit o rata, apoi 4 luni nu a mai platit apoi iar o rata...
La al 3-lea termen restantierul, domnul Ionescu are o idee stralucita si invoca faptul ca el este proprietarul apartamentului si nu sotia care a scris si semnat acele angajamente si confirmarile de primire a notificarilor facute de asociatie, solicitand instantei sa nu ia in consideratie dovezile asociatiei...
Presedinta instantei a acordat un nou termen solicitandu-i sa faca dovada ca sotia nu este proprietara a apartamentului. Bineinteles ca sotia era proprietara a apartamentului ca si sotul chiar daca in actul de proprietate era numai numele sotului. Apartamentul era dobandit in timpul casatoriei, erau casatoriti legal de peste 20 de ani, domiciliul acelasi...
A fost obligat la plata tuturor debitelor si a cheltuielilor de judecata catre asociatie.
Apoi sa incerce sotul, ca proprietar trecut singur in actul de proprietate, sa vanda apartamentul fara sotie si o sa constate ca nu poate pentru ca ambii soti sunt proprietari ai apartamentului.
Oricine a facut un imprumut la banca stie ca atat sotul cat si sotia pot lua credit de la banca, chiar daca numai unul este trecut ca proprietar in actul de cumparare al apartamentului.
Pentru un abonament la telefonie sau alte servicii de acest fel, se solicita actul de proprietate al apartamentului si abonamentul poate fi facut pe numele celuilalt sot care nu este trecut in actul de proprietate.
Am dat aceste exemple (sunt multe altele), pentru a sustine ca, cel putin, sotul si sotia sunt proprietarii unui apartament, chiar daca in actul de proprietate este numai unul din ei si au aceleasi drepturi asupra apartamentului respectiv, inclusiv dreptul de a participa la activitatea asociatiei, de a candida si de a fi alesi in comitet sau in comisia de cenzori.
Apoi HG 1588/2007 prevede "ca nu pot ocupa funcţii în comitetul executiv şi în comisia de cenzori membri având grade de rudenie, până la gradul al 4-lea inclusiv." asta insemnand ca rudele pot ocupa functii, dar nu in acelasi timp in comitet si in comisia de cenzori, ca sotul (presedinte) ar intra in conflict cu sotia (cenzor)... Dar separat, fiecare in alta perioada, alta legislatura, este permis.