Nu reusesc sa ma lamuresc cu o chestie. Am un contract de imprumut incheiat intre un asociat al unui SRL (imprumutator) si SRL-ul respectiv (imprumutat).
Nu s-a stabilit nimic cu privire la dobanda.
As vrea sa stiu daca se poate aplica textul de OG 9/2000 care spune ca, daca nu s-a stabilit o dobanda de catre, se aplica dobanda legala - daca rezulta din lege sau din contract ca se plateste dobanda.
In contractul meu nu scrie ca ar trebui sa se plateasca vreo dobanda. Cu alte cuvinte, exista o prezumtie ca un astfel de imprumut trebuie sa fie cu dobanda sau vreun alt text de lege in baza caruia sa pot sa spun ca partile trebuiau sa stabileasca o dobanda si, pentru ca nu au facut asta, se aplica dobanda legala?
Daca nu ati discutat si introdus de la inceput o referire la o dobanda, nu cred ca e bine, nici fairplay, sa introduceti asa, in timp, o dobanda. Atunci trebuia sa punctati asta.
Nu cred ca are nicio importanta daca e fairplay sau nu, ceea ce este relevant aici e daca exista sau nu vreun text legal care sa implice faptul ca un imprumut pe care un asociat il acorda unui SRL este sau nu purtator de dobanda, chiar in lipsa acordului partilor cu privire la cuantumul acesteia.
Pai legea spune ca se poate, dar daca partile la inceput au considerat ca ei renunta sa aplice in cazul lor aceasta facilitate, si dupa un timp, una din parti se razgandeste si zice ca el vrea dobanda. In continuare va las sa duceti rationamentul dumneavoastra mai departe.
OG 9/2000 spune ca "Art. 2. - În cazul în care, potrivit dispoziţiilor legale sau prevederilor contractuale, obligaţia este purtătoare de dobânzi fără să se arate rata dobânzii, se va plăti dobânda legală."
In cazul acestui contract, nu s-a stabilit nimic referitor la dobanda - nici ca se datoreaza, nici ca nu se datoreaza si cu atat mai putin rata dobanzii.
Deci ramane de explorat ipoteza in care exista o dispozitie legala care sa stabileasca faptul ca imprumutul pe care asociatul dintr-un SRL il acorda SRL-ului respectiv este purtator de dobanzi. Daca exista un astfel de text, chiar daca partile nu au prevazut nimic cu privire la dobanda, se va aplica dobanda legala.
Sper ca acum am fost mai clar. Intrebarea mea este - exista o astfel de dispozitie legala? Ca o paralela, mandatul comercial este prezumat a fi cu titlu oneros (spre deosebire de cel civil). In cazul unui astfel de imprumut, exista o prezumtie similara?
Rasunsul l-ati dat chiar d-voastra prin enuntarea OG.
Daca nu este prevazut nimic de dobanda, nu se va pute solicita sau acorda nici o dobanda.
Daca ar fi fost mentionat "imprumut cu dobanda" fara sa se precizeze valoarea acesteia, atunci se va putea acorda dobanda legala.
Daca este mentionata valoarea atunci se plateste aceasta, cu conditia sa nu fie ceva de genul camatarie, dobanzi astronomice comparativ cu cele practicate la momentul respectiv.