Partaj

Daca sunt dobindite in timpul casatoriei apartamentul si casa construita pe terenul unuia din soti sunt bunuri comune si urmeaza a fi partajate. Desigur ca la stabilirea cotelor parti se va avea in vedere contributia fiecaruia dintre soti, iar daca parintii unuia au contribuit cu bani proprii la achizitionarea apartamentului pot face cerere de interventie. Instanta va stabili repartizarea bunurilor nu arbitrar ci in functie de imprejurarile de fapt, contributia fiecarui sot, necesitatea si utilitatea unui bun pentru unul dintre soti, etc.
Cea mai buna cale pentru sotul care doreste sa lase apartamentul sotiei in schimbul casei ar fi, dupa raminerea definitiva a divortului o tranzactie cu privire la partajuk bunurilor comune, ceea ce presupune acordul sotiei, in caz contrar poate solicita ca raportul de exeprtiza intocmit cu ocazia partajului judiciar sa cuprinda mai multe variante privind lotizarea bunurilor imobile, inclusiv cea agreata de sot.

Multumesc mult pentru raspuns.

As mai vrea sa lamuresc urmatoarele aspecte:

1. Ce inseamna mai exact 'tranzactie' ? Si daca sotia nu este totusi de acord cu tranzactia, ce se poate intampla ?

2. Daca cuplul ar avea doar un apartament si acesta i-ar fi acordat sotiei pentru ca este in interesul minorului, banuiesc ca si sotului ii revine cam 1/2 din valoarea apartamentului, suma pe care va trebui sa i-o plateasca sotia. Ori daca aceasta nu ar avea din ce sa i-o plateasca, ar trebui sa vanda apartamentul. Prin urmare s-ar ajunge la vanzarea bunului si s-ar incalca interesul minorului. Ma insel ?

Multumesc,
Cu stima,
Florin Mantescu

Despre tranzactie, art.1704 si urm. C.Civ., precum si art.673(ind.1-14) C.pr.civ.
art. 1704 Tranzactia este un contract prin care partile termina un proces început sau preîntampinã un proces ce poate sã nascã.
art. 1705 Tranzactia trebuie sa fie constatata prin act scris
art. 1706 Tranzactie pot face numai acei ce pot dispune de obiectul cuprins în ea.Acei însa ce nu pot dispune de obiectul cuprins în tranzactie, nu pot transige decat în formele stabilite de legi speciale.
art. 1707 Se poate transige asupra unei actiuni civile ce deriva din o infractiune
art. 1708 În tranzactie se poate stipula o penalitate contra celui ce nu se va tine de dânsa
art. 1709 Tranzactiile se marginesc numai la obiectul lor; renuntarea, facuta în toate pretentiile si actiunile, cuprinde numai ceea ce se reporta la pricinile, asupra carora a urmat tranzactie
art. 1710 Tranzactia nu se intinde decit asupra pricinilor de care trateaza, fie intentia partilor manifestata prin expresii speciale sau generale, ori rezulte ca ca o consecinta necesara din ceea ce s-a expres
art. 1711 Tranzactiile au între partile contractante puterea unei sentinte neapelabile
art. 1712 Este admisibila actiunea de nulitate contra unei tranzactii, pentru eroarea asupra persoanei sau obiectului în proces
art. 1713 Asemenea se poate ataca tranzactia facuta spre executarea unui titlu nul, afara numai când pãrtile ar fi tratat expres despre nulitate
art. 1714 Tranzactia fãcutã pe documente dovedite în urmã de false este nulã
art. 1715 E asemenea nula tranzactia asupra unui proces finit prin sentinta neapelabila, despre care partile sau una din ele n-aveau cunostinta.Cand sentinta necunoscuta partilor ar fi inca apelabila, tranzactia va fi valida
art. 1716 Cand partile au transigeat în genere asupra tuturor afacerilor ce ar putea sa existe între dansele, documentele ce le-ar fi fost necunoscute lor în timpul tranzactiei si care s-ar fi descoperit în urma nu constituie un titlu de anularea tranzactiei, afara numai atunci cand ar fi fost ascunse prin fapta uneia din partile contractante. Însa tranzactia va fi nula, cand ea nu ar cuprinde decit un singur obiect si s-ar dovedi, din documentele în urma descoperite, ca una din parti nu avea nici un drept asupra acelui obiect
art. 1717 Învederata gresealã în socoteli, urmatã la facerea tranzactiei, nu pãgubeste pe nici una din pãrti, si trebuie sã se repare.
Cota de 1/2 este prezumata. Puteti foarte simplu sa aveti o cota de contributie, dvs. sau sotia, de mai mare de 1/2, iar judecatorul, in raport de probatoriu, va stabili.
Daca niciunul dintre soti nu doreste atribuirea imobilului, judecatorul va dispune vanzarea bunului, de catre parti, prin invoiala, sau prin executorul judecatoresc(licitatie.
Daca sotiei ii va fi atribuit imobilul si va fi obligata la plata unei sume de bani in fav.dvs.(sulta), in situatia in care nu va plati sulta in termenul stipulat, puteti cere executarea silita.
Minorul nu este prejudiciat pentru ca nu este proprietar.
Av.Eva Carbunaru

florinmantescu a scris:

Multumesc mult pentru raspuns.
As mai vrea sa lamuresc urmatoarele aspecte:
1. Ce inseamna mai exact 'tranzactie' ? Si daca sotia nu este totusi de acord cu tranzactia, ce se poate intampla ?
2. Daca cuplul ar avea doar un apartament si acesta i-ar fi acordat sotiei pentru ca este in interesul minorului, banuiesc ca si sotului ii revine cam 1/2 din valoarea apartamentului, suma pe care va trebui sa i-o plateasca sotia. Ori daca aceasta nu ar avea din ce sa i-o plateasca, ar trebui sa vanda apartamentul. Prin urmare s-ar ajunge la vanzarea bunului si s-ar incalca interesul minorului. Ma insel ?
Multumesc,
Cu stima,
Florin Mantescu

1. Din punct de vedere etimologic cuvântul „tranzacţie" provine din termenul latinesc transigo - igere - egi - actum, care înseamnă a termina, a pune capăt.
In vorbirea curentă, noţiunea de „tranzacţie" este folosită deseori în sensul de „înţelegere", „convenţie", mai ales în materie comercială.
Potrivit art.1704 C.civ., „tranzacţia este un contract prin care părţile termină un proces sau preîntâmpină un proces ce poate să se nască".
Definiţia oferită de legea civilă consider că nu este completă deoarece nici măcar nu menţionează modul sau mijlocul prin care părţile îşi realizează scopul lor, şi anume concesiile care intervin şi de o parte, şi de alta. în lipsa acestui element nu se poate vorbi de o tranzacţie, ci, după caz, de ratificare sau confirmare unilaterală, de achiesare sau renunţare.
În doctrină, tranzacţia este definită ca fiind „un contract prin care părţile termină un proces început sau preîntâmpină un proces ce se poate naşte prin concesii reciproce, constând în renunţări reciproce la pretenţii sau în prestaţii noi săvârşite ori promise de către o parte în schimbul renunţării de către cealaltă parte la dreptul care este litigios ori îndoielnic.
Cu alte cuvinte, tranzacţia este acordul intervenit între părţi, care este exprimat, realizat în faţa instanţei de judecată, care, fără a interveni, constată existenţa sa, deci este un contract judiciar.

In cazul in care sotia nu este de acord cu tranzactia, nu o va semna si se va trece la solutionarea partajului de catre instanta de judecata.
In cazul in care unuia dintre parinte ii este atribuit un imobil bun comun, celalalt parinte este indreptatit sa primeasca o sulta. In cazul neplatii sultei de bunavoie, atunci se poate pune in executare hotararea judecatoreasca de catre sotul creditor.