valentina_86 a scris:
sincer nu as vrea sa stie ca eu am facut o astfel de plangere pe undeva si din acest motiv nu intru in discutii de genul cu dansii.poate ati retinut din ceea ce am zis ca nu am avut nici un fel de tangenta cu dansii,ar fi culmea sa incep cu o astfel de discutie.plus ca sunt destul de sigura ca parintii cunosc situatia si nu zic nimic.dar am inteles ca dansii nu se comporta urat cu fetita,ce nu inteleg nici eu e de ce atunci nu intervin?ma rog...azi stateam la strada si la fel am auzit-o pe batrana injurand-o si la vreo 2 minute de injuraturi a si lovit-o cu ceva dar nu am observat ce anume,de s-a auzit pana la mine,desi sunt undeva la 70 de m distanta.
Cel mai simplu este sa luati atitudine fata de acel abuz, daca in fata dvs. acea persoana/bunica se comporta violent (verbal/fizic) fata de copil si chiar sa-i spuneti despre posibilitatea de a da telefon la "protectia copilului" daca nu inceteaza cu acest comportament.
In functie de reactia acelei persoane, veti sti ce sa faceti.Nu trebuie sa va fie rusine sa-i explicati frumos, implicatiile acestui gen de comportament asupra dezvoltarii armonioase a copilului.
Exista un proverb care ne spune despre "calul batran care nu mai poate invata usor un nou drum"...adica acea "bunica", greu isi va schimba comportamentul fata de copil pentru ca, la nivelul ei, "violenta verbala/fizica" indreptata asupra acelei fiiinte nevinovate, i se pare normala.
Dvs. aveti greaua sarcina, sa o faceti sa inteleaga ca acest gen de comportament "din topor"/"arhaic", nu numai ca nu este normal dar...poate avea ca efect-in urma sesizarii dvs. telefonice, de exemplu, efectuarea unei anchete sociale in urma careia se va "anula adoptia", mentionand ca fapta reprezinta o infractiune (rele tratamente aplicate minorului-sa zicem)...si cu siguranta ca daca va intelege acest lucru, si acea bunica si parintii copilului, lucrurile se vor schimba.Mie imi place sa cred ca se vor schimba...trebuie.
Dvs. trebuie sa va asumati responsabilitatea propriilor fapte daca doriti ca lucrurile, in aceasta tara, sa inceapa sa se schimbe.
Schimbarea in bine, a unei natiuni, parerea mea, incepe intotdeauna cu astfel de fapte marunte insa in esenta lor, atat de marete...poate ca, atitudinea dvs., la un moment dat, salveaza viata copilului iar acest copil, peste ani, va deveni o "personalitate" ce va contribui la dezvoltarea (sa zicem pozitiva) acestei natiuni.:)