Exista doua posibilitati de abordare a partajarii unui bun pentru care pretul nu a fost achitat in intregime :
1- stabilirea activului (bunul supus impartelii) si pasivului (datoria ramasa neachitat, in care sunt incluse principalul, dobanzile si comisionele); se partajeaza atat activul, cat si pasivul.
2. - stabilirea valorii ratelor achitate impreuna, cu obligarea celui caruia i se atribuie bunul sa-i achite celuilalt 1/2 din aceasta valoare; daca cel caruia nu i s-a atribuit bunul a contribuit singur la plata unor rate, are dreptul la restituirea in intregime a acestora.
Multumesc pentru raspuns dar cred ca nu am fost eu f clar:
-cum se considera ratele achitate de unul dintre soti in timpul partajului?
1. ca suma de principal+comisioane+dobinzi
2. ca diferenta de principal platit
pentru exemplificare sa luam un exemplu
-rate achitate la banca timp de 10 luni*1000 euro=10.000
-scadere sold principal de la 50.000 euro la 49.000 euro=1.000 euro
daca bunul se vinde cu 60.000 euro si se achita la banca principalul ramin 11.000 euro
concluzie
varianta 1- sotul care a achitat ratele primeste 10.500 euro si sotia 500 euro
varianta 2- sotul care a achitat ratele primeste 6.000 euro si sotia 5.000 euro
Cred ca acum am fost mai clar.
Multumesc frumos,
Cristi
In exemplul dvs., mi se pare corect ca suma ramasa in urma inchiderii creditului sa se imparta proportional cu contributia fiecarui sot la achitarea ratelor.
Se calculeaza sumele cu care au contribuit fiecare si procentul pe care il reprezinta aceste sume din suma totala achitata inainte de vanzarea apartamentului.
Luînd sumele din exemplul dvs.:
1. Daca doar unul dintre soti a contribuit la plata ratelor, timp de 10 lunix1.000 euro, atunci pretul obtinut îi va reveni în întregime.
2. Daca sotii au achitat impreuna ratele timp de 10 luni (platind impreuna 10.000 euro), apoi unul dintre soti a platit singur urmatoarele 10 luni (platind singur 10.000 euro), atunci contributia trebuie calculata asa:
- un sot a contribuit cu 5.000 euro (10.000 : 2),
- celalalt cu 15.000 euro.
Prin urmare, contributia unuia reprezinta 25%, iar a celuilalt 75%.
Din suma de 11.000 euro, ramasa dupa inchiderea creditului, primul sot va primi 2.750 euro (25% din 11.000), celalat va primi 8.250 euro (75% din 11.000).
P.S. Este important ca cel care a avut contributie majoritara sa invoce acest aspect prin cererea de chemare in judecata sau prin cererea reconventionala. Cu alte cuvinte sa conteste cota de contributie de 1/2 prezumata de lege. Daca nu o face, instanta va avea in vedere o contributie de 50%, iar suma ramasa in urma valorificarii apartamentului si inchiderii creditului se va imparti in doua parti egale, indiferent de contributia fiecaruia.
Hmmm....
Stand si analizand mai bine situatia, varianta echitabila mi se pare a fi cea in care coproprietarul, care a achitat singur o parte din rate, recupereaza cu prioritate contravaloarea acestor rate, apoi suma ramasa se imparte in doua parti egale.
In acest fel, pierderea suferita de el (intrucat in exemplul folosit, era vorba de o pierdere: investitia fusese de 20.000 euro, iar suma ramasa dupa achitarea creditului era de 11.000 euro), este mai mica, decat pierderea suferita in situatia in care banii se impart proportional cu contributia fiecaruia.
Daca am opta pentru a doua varianta, ar fi ca si cum l-am avantaja pe sotul care a contribuit mai putin, intrucat participa la pierdere cu o cota mai mica, desi atitudinea sa nu a fost corecta : ambii soti s-au angajat la achizitionarea bunului pentru o contributie egala.
P.S. Imi cer scuze pentru postarile consecutive, insa la ora cand am facut cea de-a doua postare, nu o mai puteam modifica pe prima.