sechestru asigurator...

Da, se pare ca prevaleaza interesul general al societatii , interes superior atat interesului particular al partii pagubite prin infractiune cat si al creditorului bancar.
Interesanta speta si foarte utila .

Da, este interesanta speta dar cumva si discutabila...

Argumentele sunt insa interesante si pertinente.
Practic, prin sechestru se indisponibilizeaza bunul respectiv.Cam acesta este punctul forte in motivare.
Nu am analizat atent speta dar e posibil sa conteze foarte mult si momentul comiterii infractiunii...

ovi_dragomir a scris:

[...] valorificarea bunului in baza sechestrului are prioritate fata ipotecile conventionale chiar daca s-a dispus pt garantarea recuperarii pagubei produse prin infractiune unui tert...deci tertul este preferat fata de o banca desi ambele interese ocrotite sunt private...ciudat?...

Valorificarea bunului in baza sechestrului asigurator are prioritate deoarece in acest caz opereaza confiscarea speciala, adica are loc un transfer de proprietate silita, si este normal sa prevaleze in fata unei garantii ipotecare ce nu are drept efect indisponibilizarea bunului, si reprezinta doar o garantie "ce poate fi sau nu" executata silit in viitor.

Iar prin schimbarea proprietarului, ipotetic, banca nu ar pierde nimic, intrucat bunul ramane ipotecat in continuare.
Asta la nivel de teorie, intrucat in speta de fata se invocau anumite motive de ordin particular, si nu intram acum in amanunte privind motivele recursului.

Banca invoca in principal faptul ca nu a operat "inca" acea confiscare speciala, ci doar un sechestru asigurator, neexistand inca o creanta certa, lichida si exigibila din partea statului. Si in subsidiar, alte cateva motivatii, ce erau corecte si pertinente.

In concluzie, valorificarea unui bun in urma confiscarii speciale, va prima in fata unui drept de garantie ipotecar, ce va exista si in viitor, caz in care noul proprietar va fi obligat sa o respecte si in cazul in care creanta in baza caruia a fost constituita nu este achitata, sa o suporte sau eventual sa suporte pierderea imobilului.

Aveti dreptate Quartila insa problemele pot fi mult mai complexe.
Creditorul ipotecar este grav afectat.
Acesta ar putea pretinde daune interese in afara de contractul de ipoteca de la debitorul obilgatiei.
De aceea, problematica momentului savarsirii infractiunii poate avea o relevanta deosebita, in opinia mea, cu toate ca argumentele evocate in hotararea din link sunt foarte interesante se pot gasi si contraargumente destul de solide...

Argumentul forte este cel cu indisponibilizarea bunului.Cel cu interesul general imi cam pare tras de par...

De asemenea, în ceea ce priveşte sechestrul asigurator, o altă caracteristică a acestuia vizează interesul pentru care a fost constituit. Astfel, sechestrul asigurator poate fi luat pentru a asigura posibilitatea aplicării confiscării speciale, a executării amenzii penale sau pentru asigurarea reparării pagubei. În primele două situaţii, speţa de faţă vizând instituirea sechestrului pentru asigurarea confiscării speciale, interesul protejat prin instituirea măsurii este unul general, al societăţii, şi doar în ultima situaţie, interesul este unul particular, respectiv pentru acoperirea pagubei produse prin comiterea infracţiunii. Spre deosebire de acesta, ipoteca este instituită convenţional pentru protejarea interesului creditorului, în raport de actele debitorului, acte ce îi pot vătăma interesele

Speta e interesanta insa consider ca instanta nu a adus argumente pertinente pentru respingerea contestatiei.
Astfel, fata de citatul de mai sus, cred ca si activitatea de creditare a bancilor este de interes general, iar in sprijinul acestei afirmatii vin chiar cu o alta speta a ICCJ si anume Decizia nr. XIII/2006, ÎCCJ Secţiile Unite (recurs în interesul legii). pe care o puteti gasi aici: [ link extern ]

In aceasta decizie Curtea, argumentand caracterul de titlu executoriu al contractelor de credit, arata ca:

„Instituindu-se astfel un sistem execuţional unitar, simplificat, de natură a asigura recuperarea cu celeritate a creanţelor, fără a se mai recurge la procedura complicată, specifică răspunderii contractuale, s-a răspuns unui vădit interes public, de garantare a creditului, care să înlăture riscul pentru depunători şi acţionari de a ajunge în situaţia de a fi lipsiţi de economiile sau investiţiile pe care le-au făcut.
În această privinţă este de reţinut că activitatea bancară, deşi se realizează de persoane juridice de drept privat, prezintă un incontestabil interes public.
Realizarea acestui interes public impune garantarea creditului acordat de către bănci printr-o dispoziţie a legii, în sensul că actul juridic prin care împrumutul a fost convenit să aibă şi caracter de titlu executoriu, spre a fi folosit, ca atare, în cadrul unei proceduri suple, simplificate, pentru recuperarea sumelor împrumutate de la debitorii de rea-credinţă care ar refuza să le restituie la termenele scadente”.

Prin urmare, nu se pot prejudicia depunatorii si actionarii bancii prin aceea ca un individ proprietar al unui imobil in prealabil ipotecat, a savarsit o infractiune si procurorul a dispus instituirea unui sechestru pe acel imobil.
Ratiunea ipotecarii acelui imobil pt a garanta rambursarea creditului este tocmai aceea de a proteja economiile si inestitiile celorlalti depunatori ai bancii. Iar ratiunea instituirii unei garantii este tocmai executarea acesteia in caz de neindeplinire a obligatiei garantate.

Cred asadar, ca Inalta Curte se contrazice in 2010 aducand ca argument protejarea unui inters general impotriva altui interes - tot general - asa cum tot Curtea a zis in 2006.