1). Dispoziţiile relevante existente în Statutul profesiei de avocat sunt următoarele:
- Art. 169 alin. (2): „În cadrul formelor de exercitare (...) îşi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, în baza unui contract de colaborare, (...)”;
- Art. 172 alin. (1) lit. e): „avocatul salarizat în interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, în aceeaşi calitate, în mai multe forme de exercitare a profesiei ;”;
- Art. 172 alin. (1) lit. g): „obligaţia de a comunica de îndată baroului, în scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atât avocatului cât şi titularului cabinetului individual sau coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor civile profesionale cu răspundere limitată ;”;
- Art. 179 alin. (2): „Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare încheiat în formă scrisă. Contractul va cuprinde, în mod obligatoriu, menţiunile prevăzute în anexa nr. IX la prezentul statut. .”;
- Art. 205 alin. (1): „Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exerciţiu a profesiei de avocat. .”;
- Art. 205 alin. (3) teza întâi: „Contractul de colaborare se încheie în formă scrisă între avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat .”;
- Art. 2 alin. (2) din Anexa nr. IX la Statutul profesiei: „Colaboratorul va colabora exclusiv cu Beneficiarul pe perioada contractului (...)”;
2). În urma examinării textelor învederate în cele ce precedă, conchidem că, în absenţa unei prevederi statutare contrare, un avocat definitiv poate încheia un contract de colaborare cu orice formă de exercitare a profesiei, indiferent de apartenenţa sa la baroul din care face parte respectiva formă de exercitare a profesiei.
Este necesar însă, ca forma de exercitare a profesiei implicată într-un astfel de contract să îşi deschidă un sediu secundar pe raza baroului din care face parte avocatul colaborator, pentru ca la acest sediu să se stabilească sediul profesional al avocatului colaborator, deoarece modalitatea de exercitare a profesiei prin colaborare impune „consacrarea activităţii (colaboratorului) unei forme de exerciţiu a profesiei de avocat, iar avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientelă personală în afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează”.
Sediul profesional al avocatului colaborator este totdeauna sediul formei de exercitare a profesiei cu care se colaborează, iar sediul profesional al avocatului nu poate fi stabilit pe raza altui barou.
~ final discuție ~