Sunt intrutotul deacord,,dar in viziunea CEDO "demnitatea" este considerata ca un "drept civil" , Va recomand sa vedeti manualul Nr.3 "Dreptul la un proces echitabil"- "Ghidul privind punerea in aplicare a articolului 6 al Conventiei europene pentru drepturile omului" autori Nula Mole si Catarina HarbyManualul are 68 de pagini cu supliment de intregire 282 de jurisprudente printre care da speranta celor ce sunt loviti de flagelul "insultei, calomniei si a injuriei". Facand un rationament privind "lovirea"ca definitie = cu o vatamare corporala sau cauzatoare de moarte. Dar lezarea demnitatii urmareste de fapt tot o "lovitura"dar ,de alta natura, care creaza leziuni si faptuitorul trebuie intr-un fel pedepsit. Decizia ICCJ, am studiat-o se refera la delictul de presa, dar fara sa afirme si celelalte forme de insulta, care au o stransa legatura si cu "tulburarea ordinei publice" unde unele fapte se pedepsesc si cu privare de libertate, amintesc L.61, deci decizia respectiva se refera doar numai ce scriu jurnalistii sau ce se spune pe post TV, insa nu generalizeaza, ci arata numai un caz izolat.
Deci aici se poate vedea neconstitutionalitatea abrogarii celor 3 articole din C.P. Deci se poate constata un vid legislativ unde cei cu rea-credinta profita.Raspunsul privind solutiile CEDO, nu se pot anticipa. Acest fapt ar fi echivalent cu afirmatia ca desi sunt plesuv maine o sa am o podoaba capilara precum avea marele poiet M. Eminovici.=D>
Ca o completare la comentariul anterior voi incerca sa dau un citat; [...] In acest caz, CEDO a Stabilit criterii care permit sa se decida daca o acuzatie poarta sau nu un caracter penal in sensul art.6, criterii care au fost confirmate in jurisprudenta sa ulterioara.
In acest context sunt pertinente trei elemente; clasificarea in dreptul intern, natura infractiunii, precum si natura si severitatea pedepsei
CLASIFICAREA IN DREPTUL INTERN
Daca acuzatia este clasificata ca penala in dreptul intern al Statului parat, art.6 se aplica in mod automat procedurii si distinctiile mentionate mai sus nu vor mai avea loc. Si invers, contrariului nu va fi adevarat; daca va fi alstfel in rezultat, Statele contractante ar putea usor "sa se sustraga" garantiei unui proces "echitabil" depenalizand sau modificand clasificarea penala (v. ce afacut Rom. prin clasificarea faptei de calomnie, insulta si injurie),.Dupa cum Judecatorii de la Strasbourg au remarcat in hotararea Enghel c. Olandei si altii;
"Daca Statele contractante ar putea dupa bunul lor plac sa califice o infractiune mai degraba disciplinar decat penal, sau sa urmareasca autorul unei infractiuni "mixte" de preferimta "pe plan disciplinar decat pe cale penala," rolul clauzelor fundamentale ale art.6 si 7 s-ar afla "subrogate" vointei lor suverane. O latitudine atat de extinsa "risca" sa duca la rezultate "incopatibile cu scopul si obiectul Conventiei."
Deci;
"Daca norma se aplica decat unui numar restrans de indivizi, membrilor unei profesii spre exemlu, ea tine mai curand de legislatia disciplinara decat penala. Din contra, daca ea are un EFECT GENERAL este probabil ca ea poarta un caracter penal in sensul art.6. In cazul Weber c. Elvetiei, reclamantul intentase urmariri penale pentru defaimar si a si a, sustinut o conferinta de presa in vederea infarmarii publicului despre invitatia sa. El fusese apoi condamnat la o amenda pentru incalcarea secretului anchetei si a depus o cercetare pentru incalcarea art.6, recursul lui fiind respins fara audiere publica pralabila. CEDO, fiind nevoita sa decida asupra caracterului penal al infractiunii, asrfel;
Curtea nu a subscris acestei argumantari. Sactiunile disciplinare au in general scop de a asigura respectarea, de catre membrii GRUPURILOR particulare,a regulilor de comportament propii celor din urma. De altfel, divulgarea informatiilor referitoare la o ancheta inca in curs de desfasurare constituie, in majoritatea Statelor contractante, o actiune incompatibila cu asemenea reguli si reprimata prin texte de diferita natura. Avand ex oficio acces la secretul de ancheta, magistratii, avocatii si toti cei care sunt strans legati de functionarea jurisdictiilor , se expun in asemenea cazuri , indepedent de sactiunile penale, in favoarea masurilor disciplinare , care se explica prin natura profesiilor lor. "Partile" , nu fac dacat sa participe la procedura in calitate de justitiabili; ele deci se afla in nafara sferei disciplinare a justitiei ()Dupa cum art.185 di CPP din Vaud] se refera virtual populatiei in intregime si prevede o sactiune punitiva, poarta un caracter "penal" in ceea ce priveste cel de-al doile criteriu."
Ori sactiunea administrativa ce se da in cazurile de calomnie, insulta, injurie, in viziunea CEDO au un caracter penal. DE ce/ pentru ca legea se adreseaza tuturor cetatenilor . nu numai unui grup profesonal de persoane..etc. Presupun ca s-a inteles de ce Curtea Constitutionala a aratat prin Decizia sa; ca abrogarea celor 3 art. din C.P. este neconstitutional ( 305, 306 si 307 C.P.); Deci orice plangere adresata la CEDO va statua caracterul faptei daca este de natura administrativa sau penala...s.m.d. ca sunt multe texte care conduc la o singura expresie "calomnia, insulta si injuria" au caracter penal si nu administrativ sau civil OK...
Cu stima pentru toti cei care au dat atentie deosebita subiectului desxchis de mine. Va multumesc,
Am zis ca peste 8 ani veti afla intrucat cred ca se va trece de inadmisibilitate si se va putea examina fondul.
Parerea mea este ca CEDO va examina fondul tocmai pentru a se putea statua cu privire la astfel de probleme.
Cu toate acestea, datorita faptului ca exista un remediu in cadrul procesului civil si dreptul la un proces echitabil nu se poate considera ca fiind incalcat deoarece se obtine satisfactia echitabila ca urmare a unui proces.
Va vorbeam despre dreptul statelor de a-si reglementa singure legislatia.
Nu am inteles exact ce text din conventie sustineti ca s-a incalcat.
Reglementarea prin care s-a abrogat cele trei articole din Codul penal nu face trimitere la dispozitiile civile pentru o eventuela "urmarire delictuala" si o reparatiune echitabile.
1) Legiiltorul asa cum se arata in Decizia ICCJ depinde de cum priveste judecatorul.. situatia impusa spre solutionare. Deci; cati judecatori tot atatea pareri vor fi. CC prin Decizia sa stie dece a aratat ca dis[ozitiile prin care s-au abrogat cele 3 articole din Codul penal sunt necostitutionale. Presupun ca ati observat ca CEDO tine foarte mult la Deciziile pronuntate in cauzele lor. Ati observat cat de frumos arata ca unele State contractante restrang norma penala in favoarea normei administrative, pentru scoaterea faptei de sub incidenta art.6 din CEDO.. Dar judecatorii Curtii nu prea sunt naivi si, dispun exact pe dispozitiiile Conventiei Universale si apou pe Dispozitiile Protocoalelor. Acest fapt Curtea il analizeaza peralel cu normele administrative, si anume; cand o dispozitie este adresata unui grup de indivizi nu-si are incidenta art.6 si 7 din Conventie. Dar cand norma se adreseaza publicului unui Stat contractant automat isi are incidenta art.6 din CEDO. Or. "dispozitiile privind calomnia insulta si injuria" se adreseaza unui grup restrans sau intregului public si orice fapta ce lezeaza "demnitatea" , dupa parerea dumneavoastra nu-si are incidenta art.6 din Conventie???
Raspunsul este "Da" . Curtea va analiza din p.d.v. al dreptului incalcat de Statul contractant. Deci; Abrogareacelor 3 articole fara a dispune cum se aplica sactiunile in sfera laturei jurisdictiei civile, este ca si cum ai scoate toti dintii din gura fara sa-ti pui proteza. Dar doresti sa zici ca procesul de masticatie decurge normal si scheletul gingiilor nu sufera modificari.
D-le avocat am pretentii la profesionalismul D-voastra, pe care nu-l contest, dar legiuitorii nostri ar trebui sa aplice "metafizica" asezarea lucrurilor in ordinea ceruta de forul fundamental "Constitutia" si apoi stam de vorba. Deasemeni, pot spune fara rezerva, abrogarea celor trei articole fara a-se reglementa prin insasi legea respectiva cum se rezolva chestiunile de drept privind "faptele de calomnie, insulta si injurie" , ai dat cu pumnul in aer si ti-ai spart capul. De fapt s-a aplicat d.p.v. filosofic "ITATIONALU si nu RATIONALU".Oricum discutia pe forum cred ca are catusi deputin principii progresiste pe chestiunile de drept intern raportate la dreptul international. Doua pareri ce nu ajung la "antagonic" se naste o 3 "IDEIE" superioara celor doua, sper ca intr-o buna zi si la noi se va aranja lucrurile sub o juridictie normala unde magistratul sa stie exact cum sa aplice legea.
Cred ca din intelesul abragarii se poate observa ca mai mult se axeaza pe faptele delictului de presa, dar privind faptele cuprinse in L.Nr.61 nici nu se aminteste...Oricum va doresc numai bine si va multumesc de participarea activa la topicul initiat..=D>
Cu scuzele de rigoare, vin cu o completare la comentarii date;
1) comentez din p.d.v. al administrarii probelor privind fapte mixte "calomnie + insulta + injurie", Va intreb care este dispozitia din Codul de procedura civila care reglementeaza "administrarea probei cu inregistrari vidio sau audio"?? Eu am avut un caz la instantele din Vrancea cand pentru a completa probele si sa demostrez ca marturia martorului asistent nu este suficienta, judecatorul a spus din lipsa de timpm si apoi din lipsa unei reglementari legale nu puteti adiministra proba cu CD audio. Proba este respinsa ca inadmisibila . Ok judecatorul a avut dreptate, lipsa cadrului legal. Tocmai ceea ce am aratat mai sus. In penal 'organele de cercetare si urmarire penala'' dispun de timpul necesar si, atributiile de servici si cadrul legislativ ii obliga sa analizeze astfel de probe. Ok.
2). comentez d.p.v. al cercetarii judecatoresti. In penal judecatorul analizeaza proba pentru ca este prevazuta de art.91 C. p.p. dar in civil nu o analizeaza pentru ca proba nu este pravazuta de lege. Mijloacele de proba in calomni, insulta si injurie sunt complexe, de la corpuri delicte, martori, inregistrari vidio si audio, puse comparativ cu "interogatoriul' acuzatului. Cum pot eu dovedi in civil fapta de insulta daca martorii nu vreau sa raspunda, ascund adevarul etc. dar am inregistrarea cu care pot dovedi savarsirea faptelor de insulta calomnie si injurie.
Deci cand am aratat ca este de fapt o mare pripeala a legiuitorului cand s-au abrogat cele trei articole... Am dreptate? =D>