Nimeni nu poate invoca necunoaşterea sau ignorarea dreptului (nemo ignorare legem censetur) – principiu impus de rolul dreptului în realizarea ordinii sociale, funcţionarea societăţii şi asigurarea progresului social.
În condiţiile în care, potrivit principiului că nimeni nu se poate apăra invocând necunoaşterea legii ("nemo ignorare legem censetur"), titularul unui drept este prezumat că a avut cunoştinţă de reglementarea care prevedea că valorificarea dreptului său se circumscrie unui anumit termen - pe care, de altfel, în această materie, legiuitorul l-a prelungit în două rânduri -, fără a înţelege să îl respecte, acesta nu are decât a-şi imputa propriei lipse de diligenţă consecinţele negative pe care este ţinut să le suporte şi câtuşi de puţin textului de lege criticat. Art. 46 alin. (5) din Legea nr. 10/2001 recunoaşte dreptul titularului la exercitarea acţiunii în constatarea nulităţii absolute a actelor juridice de înstrăinare a imobilelor preluate în mod abuziv şi asigură posibilitatea de valorificare a acestuia în cadrul unui termen, impus de raţiuni sociale majore, respectiv de evitarea unor stări de incertitudine prelungite în ceea ce priveşte raporturile juridice civile, precum şi de asigurarea stabilităţii şi securităţii acestora, cu atât mai importante cu cât au ca obiect dreptul de proprietate (Curtea Constitutionala , Decizie nr. 272 din 24/06/2004 , publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 723 din 11/08/2004).
Vezi si materialul publicat pe
[ link extern ]