Universalitate juridica sau de fapt

Patrimoniul este intai o universalitate juridica sau de drept. El exprima valoarea tuturor drepturilor si obligatiilor patrimoniale care apartin unei persoane si exista pe toata durata vietii unei persoane, fiind apoi transmis mostenilor sai.O persoana nu-si poate instraina patrimoniul , ca universalitate de drept, poate doar sa instraineze bunuri ce compun patrimoniul sau ( din universalitatea de fapt) , care , desi ii micsoreaza activul -drepturile patrimoniale, nu pot face ca patrimoniul insusi sa dispara. La fel, daca achizitioneaza noi bunuri, activul sau patrimonial creste, dar si masa de bunuri concrete, ce compun patrimoniul ca universalitate de drept.Activul patrimonial( drepturile persoanei ) creste prin dobandirea de noi bunuri.
Legea spune ca orice persoana trebuie sa detina un patrimoniu, oricat ar fi de mic sau persoana oricat ar fi de saraca, bunurile pe care le detine alcatuiesc patrimoniul sau.Asadar, patrimoniul se prezinta ca o entitate juridica independenta si distincta de elementele sale componente. Dar drepturile si obligatiile patrimoniale, privite în individualitatea lor, pot suferi modificari (nastere, transformare, transmisiune, crestere, stingere, micsorare). Aceste modificari au ca efect cresterea sau micsorarea activului si pasivului patrimonial, dar nu efecteaza existenta patrimoniului, ca entitate juridica de sine statatoare.
Patrimoniul, ca universalitate juridica sau de drept, nu se confunda cu universaliatea de fapt.
Spre deosebire de universalitatea juridica, o universalitate de fapt este un ansamblu sau o grupare de bunuri a caror unitate se întemeiaza pe o simpla legatura de fapt, neprevazuta de lege, cum ar fi: o turma de animale, cartile dintr-o biblioteca, un buchet de flori, etc. De aceea, o universalitate de fapt, nu are o existenta independenta si nici pasiv propriu. Bunurile care compun universalitatea de fapt, nu sunt distincte de universalitate. Asa se explica faptul ca prin înstrainarea sau pieirea lor, universalitatea de fapt dispare.
Exemplu de universalitate de fapt-cartile dintr-o biblioteca. Ele pot fi instrainate in mod separat, dupa cum poate fi vanduta si intraga biblioteca .Deci, daca o persoana in loc sa vanda cartile din biblioteca, in mod separat, vinde intreaga biblioteca,aceasta universalitate nu va mai exista in componenta patrimoniului acelei persoane, insa raman alte universalitati .
Numai persoanele pot avea un patrimoniu, deoarece numai ele pot avea drepturi si obligatii.O persoană poate să înstrăineze toate elementele componente ale patrimoniului fără ca prin aceasta să-şi înstrăineze însuşi patrimoniul.

poate cel care intreba era un om fara studii juridice care a auzit de aceasta notiune, mai bine ii explica cineva pe intelesul omului fara studii jur decat sa fol termeni juridic

Mediatorii nu au neapărat studii juridice. Dacă cel care a întrebat a folosit termeni de specialitate, ori are studii juridice, ori n-are importanță dacă are sau nu, fiind interesat, se va strădui să deslușească explicațiile.
Cel care întreabă pur și simplu, doar așa că a auzit, se supune riscului de ai se da răspunsul de rigoare, în termeni juridici.(eventual putea să precizeze că este neinițiat în ale dreptului și să ceară explicații pe înțelesul său).