Perimare plangere contraventionala

Perimarea inseamna scoaterea de pe rol a dosarului respectiv ce a avut ca obiect plangerea dvs,daca a ramas in nelucrare mai mult de1 an de zile

Orice litigiu aflat pe rolul unei instanţe judecătoreşti trebuie să se deruleze într-o anumită ordine statornicită de legiuitor, părţile şi instanţa având de îndeplinit anumite acte procedurale. În unele situaţii aceste acte nu sunt sau nu mai pot fi îndeplinite de părţi, iar procesul nu se mai poate de derula în continuare, încheindu-se fără ca instanţa să rezolve fondul acestui proces. Într-o asemenea situaţie intervine perimarea.
Perimarea este practic o sancţiune ce apare în momentul în care litigiul nu mai poate continua, trecând un anumit termen de la data la care trebuia îndeplinit un act procedural, dar din anumite motive nu s-a îndeplinit (a rămas în nelucrare). Aşadar procesul se stinge, acesta fiind principalul efect al perimării.
Instituţia perimării este reglementata de Codul de procedură civilă în art.248-254, stabilindu-se ca orice cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de un an.
Deci termenul de perimare este de un an în cauzele civile, iar în cauzele comerciale legea stabileşte un termen mai scurtde 6 luni, faţă de celeritatea cu care trebuie soluţionate asemenea litigii.
Însă legea mai prevede că perimarea nu intervine decât dacă rămânerea în nelucrare a cauzei se datorează culpe părţilor. Dacă actul procedural trebuia îndeplinit de instanţă din oficiu, partea nu a avut nicio vină şi deci nu poate interveni perimarea.
De asemenea, termenul perimării nu curge dacă cererea nu a ajuns încă la instanţa competentă, fără vina părţii sau nu se poate fixa termen de judecată.
Cursul perimării se poate întrerupe şi suspenda.
Astfel, perimarea se întrerupe prin îndeplinirea unui act de procedură de către partea interesată în vederea judecării procesului, respectiv continuării derulării normale a cauzei. Dacă sunt mai multe părţi implicate în litigiul respectiv (mai mulţi pârâţi sau mai mulţi reclamanţi împreună) actul de procedură îndeplinit de una din părţi în vederea reluarii judecăţii profită şi celorlalte părţi.
Cursul perimării se poate şi suspenda, de exemplu cât timp este suspendată cauza datorită existenţei altui litigiu de care depinde soluţionarea acesteia sau în alte cazuri prevăzute de lege, dacă suspendarea nu este cauzată de lipsa de stăruinţă a părţilor.
Termenul perimării este suspendat pe perioada în care partea este împiedicată de împrejurări mai presus de voinţa sa de a stărui în judecata cauzei(art.250 alin.3 din Codul de procedură civilă).
Conform legii, perimarea se constată de instanţă din oficiu sau la cererea părţii interesate, printr-o hotărâre ce poate fi atacată doar cu recurs.