Guvernul a emis in data de 01.06.2011 HG de reorganizarea a unei autoritatii centrale, (...)
(...) apoi conducatorul institutiei emite ordinele cu schema de reorganizare, statul de functii, lista posturilor vacante modalitatea de desfasurarea a examenului de testare profesionala.
In urma examenului de testare profesionala au fost disponibilizate mai multi functionari publici.O parte din cei disponibilizati au contestat in instanta modalitatea de desfasurare a reorganizari respectivei institutii, astfel cea mai mare parte au obtinut suspendarea ordinelor de eliberare din functie.
Intrebarea este daca ordinele emise trebuiau publicate in O.F.
În ce priveşte Ordinul …… nr……, în principal, vă învederez că actul încalcă normele imperative ale art. 11, alin. 1 şi art. 12, alin. 3 din Legea nr. 24/2000, modificată şi completată, astfel încât nu poate produce efecte juridice şi nu putea fundamenta adoptarea Deciziilor nr…………. şi nr………………….
Potrivit doctrinei şi jurisprudenţei, nepublicarea actelor normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale în Monitorul Oficial al României, Partea I, determină imposibilitatea producerii de efecte juridice, actele care nu respectă această cerinţă legală obligatorie fiind considerate inexistente (ICCJ, Decizia nr. 3792/30.10.2008, C. Ap. Timisoara, sent. civ. nr. 170/02.07.2008).
Calificarea eronată a naturii juridice a actului administrativ emis de pârâta a determinat şi o apreciere greşită a acestei autorităţi asupra condiţiilor de legalitate ce se impuneau a fi respectate. În speţă, actul administrativ atacat are caracter normativ şi drept urmare, pentru intrarea sa în vigoare, se impunea respectarea prevederilor art. 11 alin. 1 şi art. 12 alin. 3 din Legea nr. 24/2000, modificată şi completată, mai exact, actul trebuia publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I. În raport cu dispoziţiile art. 12, alin. 3 anterior menţionate, actul nu putea produce efecte valabile mai înainte de publicare.
De altfel, aceeaşi condiţie privind intrarea în vigoare a actelor normative ale ministerelor si conducatorilor celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale este stabilită imperativ şi prin dispoziţiile art. 55, alin. 1 al H.G. nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum şi a altor documente, în vederea adoptării/aprobării, cu modificările şi completările ulterioare.
Pe de altă parte, potrivit jurisprudenţei C.E.D.O. (Cauza Petra impotriva Romaniei, din 23 septembrie 1998), nepublicarea Ordinului nr. …………. în Monitorul Oficial nu corespunde exigenţei de „accesibilitate”.
Conform jurisprudenţei constante a C.E.D.O., noţiunea „prevăzut de lege” înseamnă nu doar o anume bază legală în dreptul intern, dar şi „calitatea legii” în cauză: astfel aceasta trebuie să fie accesibilă persoanei şi previzibilă. Trebuie menţionat că C.E.D.O. are în vedere legea în sens material (orice act normativ emis de autorităţile statului), nu în sens formal (act emis de Parlament).
Dincolo de aceste aspecte jurisprudenţiale, revenind la ideea de „stat de drept” şi de „preeminenţă a dreptului”, sintagmă regasită şi în preambulul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, vă rog să observaţi că sunt înfrânte principiile statului de drept în condiţiile în care autorităţile etatice guvernează prin acte normative nepublicate în Monitorul Oficial. Perpetuarea şi escaladarea acestei atitudini pune în pericol însăşi fundamentul statului de drept, mai ales în situaţia în care actele normative adoptate de catre autorităţile executive contravin legilor adoptate de către Parlament.
Instanţele judecătoreşti sunt chemate să cenzureze exerciţiul neregulat şi incert al puterii executive şi să vegheze la drepturile şi libertăţile persoanelor împotriva arbitrariului guvernării, pentru a asigura guvernarea legilor nu a instituţiilor statale.
Cu toate acestea, deşi normele legale încălcate sunt imperative, Ordinul ……. nr. ……….. a produs şi continuă să producă efecte juridice nelegale (fiind menţionat în preambulul Deciziilor nr…… şi nr………….), pretenţiile mele izvorând tocmai din aceste efecte. În acest context precizez că actul administrativ-normativ cuprinde reglementări formulate abstract, cu caracter obligatoriu pentru un număr nedeterminat de subiecte de drept sau situaţii care se încadrează în ipoteza normei pe care o instituie, determinate fiind numai criteriile pentru stabilirea sferei destinatarilor, iar nu fiecare beneficiar în parte.
În analiza naturii juridice a unui act administrativ, esenţiale sunt efectele juridice pe care le produce, natura măsurilor dispuse în conţinutul său, iar nu forma sau denumirea. Evident că Ordinul … nr. ……. privind aprobarea structurii organizatorice, statului de funcţii şi Regulamentului de organizare şi funcţionare ale …………………………. întruneşte toate caracteristicile specifice categoriei actelor administrative normative. Astfel, acest act reprezintă o manifestare unilaterală de voinţă făcute anume în scopul de a produce efecte juridice, cu caracter general şi impersonal, de aplicare repetată, a căror respectare la nevoie poate fi asigurată prin forţa de constrângere a autorităţilor statului.
Pe de altă parte, nu poate fi admisă ipoteza epuizării efectelor juridice ale Ordinului ….. nr. …., atât timp cât acest act stabileşte compartimentele şi funcţiile din structura --------------, instituţie publică cu personalitate juridică, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile acestora. Prin urmare, Ordinul … nr. …. întruneşte toate caracteristicile specifice actelor administrative normative, respectiv creează, modifică, suspendă sau stinge drepturi şi obligaţii în sarcina unui număr nedeterminat de subiecte de drept cărora li se adresează, având un caracter general, abstract.
În legătură cu caracter abstract al acestui act administrativ vă rog să observaţi că nu este făcută identificarea persoanelor cărora actul li se adresează în însuşi corpul lui, ci tocmai prin dispoziţiile individuale ulterioare emise subsecvent, în temeiul său. Pe de altă parte, este clar că prevederile sale sunt de aplicabilitate repetată, de vreme ce beneficiarii actului (fie că sunt terţe persoane interesate de atribuţiile şi competenţele acestui serviciu public, fie că sunt salariaţi ai instituţiei cu care aceasta are raporturi de serviciu individuale) se vor găsi în această situaţie juridică întreaga perioadă de timp pentru care Ordinul ….. nr. …. va produce efecte.
Actele cu caracter normativ ale pârâtei sunt emise în temeiul Constituţiei şi pe baza legii, pentru organizarea şi executarea în concret a legilor. Atribuţiile normative ale acestei autorităţi a administraţiei publice centrale derivă direct din Constituţie şi lege, cu obligaţia respectării întocmai a prevederilor acestora.
~ final discuție ~