Ce se poate face daca o persoana vrea sa vada un teren dar nu se poate prezenta la notar?

pentru motive intemeiate, se poate deplasa notarul

Notarul se poate deplasa doar pe raza circumscripţiei judecătoriei unde îşi are sediul biroului, iar printre motivele întemeiate nu cred că figurează şi imposibilitatea prezentării părţii la sediul biroului cu motivaţia că locuieşte în altă localitate.

Dacă nu se poate prezenta la notarul din localitatea unde urmează să fie autentificat actul, se poate adresa oricărui notar din localitatea unde locuieşte (unde se află temporar) sau din cea mai apropiată localitate (asta doar pentru a economisi timp, altfel, orice notar din ţară este competent pentru aşa ceva) pentru a da o procură autentică unei persoane care să-l reprezinte apoi la încheierea contractului.

Liviu S.Bordaş

... si nu numai pentru incheierea actului.
Procura trebuie data si pentru dezbaterea mostenirii dupa bunicul dvs. (respectiv tatal lui).

Daca pe titlul de proprietate apare numele unui decedat e nevoie si de obtinerea certificatului de mostenitor dupa acesta.

A! Si apoi... daca vreti sa cumparati doar partea buncii din acest teren, vanzatoare poate fi doar bunica. Ea poate sa-si vanda cota parte (nu teren delimitat ci cota ei parte) si fara semnatura copiilor ei.

primul pas este dezbatrrea succesiunii dupa bunic.
cat despre acordul mamei, acesta va ramane unul verbal, bazat pe incredere si buna-credinta, deoarece NIMENI NU POATE RENUNTA LA SUCCESIUNEA UNUI OM IN VIATA.
insa, dupa dezbaterea succesiunii bunicului, mama si unchiul vor renunta la cotele lor de cate 3/8
o vanzare a bunicii catre dumneavoastra fraudeaza interesele succesorilor ei de gradul 1 (mama si unchiul) si exista rezerva acestora de a ataca contractul. Asta pentru ca O VANZARE INTRE DESCENDENTI ESTE PASIBILA DE A FI ATACATA, DACA CEI "FRAUDATI" SE RAZGANDESC.

Adi Stan a scris:

primul pas este dezbatrrea succesiunii dupa bunic.
cat despre acordul mamei, acesta va ramane unul verbal, bazat pe incredere si buna-credinta, deoarece NIMENI NU POATE RENUNTA LA SUCCESIUNEA UNUI OM IN VIATA.
insa, dupa dezbaterea succesiunii bunicului, mama si unchiul vor renunta la cotele lor de cate 3/8
o vanzare a bunicii catre dumneavoastra fraudeaza interesele succesorilor ei de gradul 1 (mama si unchiul) si exista rezerva acestora de a ataca contractul. Asta pentru ca O VANZARE INTRE DESCENDENTI ESTE PASIBILA DE A FI ATACATA, DACA CEI "FRAUDATI" SE RAZGANDESC.

Aici sunt cîteva chestiuni cel puţin discutabile. Eufemistic vorbind. Strict eufemistic.

Moştenitorii pot renunţa la succesiune înainte de dezbaterea succesiunii.
Moştenitorii mai pot renunţa la succesiune şi în timpul dezbaterii succesiunii, cîtă vreme nu au acceptat-o.
Cele de mai sus sunt posibile în intervalul de 6 luni de la decesul celui la a cărui succesiune sunt chemaţi.
Moştenitorii nu mai pot renunţa la succesiune după dezbaterea acesteia. Constatînd existenţa unor moştenitori cu vocaţie concretă, care încă nu au optat, notarul (şi nici instanţa) nu poate dezbate succesiunea pînă nu se împlineşte termenul de opţiune. După expirarea acestuia, va stabili care sunt acceptanţii şi renunţătorii şi va proceda la dezbatere. Cei care au acceptat vor moşteni, şi nu mai pot renunţa, cei care au renunţat sunt înlăturaţi. Mai rămîne cea de-a treia categorie, a moştenitorilor care nu şi-au exercitat dreptul de opţiune, fiind consideraţi străini de succesiune. Pentru ei, posibilitatea renunţării nu mai există, dreptul de opţiune fiind prescris. De altfel, nici nu ar mai avea interes.

Formula dupa dezbaterea succesiunii bunicului, mama si unchiul vor renunta la cotele lor de cate 3/8 sugerează că cei doi copii ai defunctului ar putea renunţa la cotele stabilite în favoarea lor prin certificatul de moştenitor. Total eronat. Aşa cum am arătat mai sus, ei nu mai au drept de opţiune. Semel heres, semper heres. E un principiu la care încă nu s-a renunţat (că tot suntem la materia dreptului de opţiune)

Actul de vînzare-cumpărare nu fraudează nimic prin el însuşi. Orice persoană poate să-ţi înstrăineze bunurile, iar dacă o face cu titlu oneros, activul patrimoniului său nu suferă nicio diminuare. Deci, nu fraudează interesele nimănui. Există, e adevărat, un blestemat articol 865 în codul civil, cu o blestemată de prezumţie de gratuitate, dar acesta mai cuprinde şi nişte condiţii pe care trebuie să le îndeplinească contractul de vînzare-cumpărare încheiat cu un descendent: să fie cu sarcina unei rente viagere sau cu rezerva uzufructului. Ceea ce nu e cazul.

Liviu S.Bordaş


845 C.Civil, nu 865