Primaria refuza incasarea chiriei unui chirias, si motiveaza ca apartamentul in care acesta locuieste, a fost retrocedat in baza unei sentinte irevocabile, unor fosti proprietari nationalizati. Chiriasul nu a avut cunostinta de acel proces, nu a fost parte.
Avem urmatoarea situatie a unui proces civil, aflat in prezent in faza de apel.
Primul ciclu judiciar:
Reclamantul introduce o "obligatia a face" in contencios, solicitand reluarea incasarii chiriei.
Tribunal-sectie contencios; instanta constata ca nu e o actiune de contencios, se respinge actiunea introdusa, cu recurs.
Curtea de Apel-sectie contencios; In recurs se caseaza cu trimitere, cauza se constata una civila, o situatie locativa circumscrisa legii 85/1992 (reclamantul tinde spre cumpararea unui apartament construit din fondurile statului)
Al doilea ciclu judiciar:
Judecatorie;
Reclamantul introduce succesiv inca 2 petite in cadrul actiunii
- sa se constate dreptul de proprietate al paratului asupra apartamentului (111 Cpc)
- sa oblige paratul la vanzarea apartamentului conf. legii 85/1992
Dupa administrarea probatoriului (o expertiza in constructii), instanta se pronunta in favoarea reclamantului, constata lipsa de identitate a celor 2 constructii (cea nationalizata/revendicata de fostii proprietari, si cea construita de statul roman), obliga la reluarea incasarii chiriei, obliga la vanzarea apartamentului catre chirias.
Tribunal;
Partile depun in termen legal apel.
Reclamantul doreste intarirea motivelor de constatare a lipsei de identitate asupra celor 2 constructii, astfel ca depune un inscris
Pratul isi recunoaste constructia in proprietate, este de acord cu reluarea incasarii chiriei, dar se opune vanzarii fortate (motivand in principiu prin neconstitutionalitatea legii 85/1992 - neridicand exceptie de neconstitutionalitate)
La primul termen din apel, cauza este solicitata de parti spre amanare (in sala aflandu-se un singur judecator); la apelarea cauzei revendicatorii se prezinta si depun o cerere de interventie in nume propriu (in sinteza, solicita sa se constate ca ei sunt proprietarii apartamentului - opun sentinta de revendicare cu putere de lucru judecat -, si ca reclamantul a marit obiectul pricinii dupa casarea cu trimitere). Judecatorul pune in discutie cererea de interventie, ia act si consemneaza refuzul reclamanului de a se admite interventia principala, dat fiind faptul ca pricina este in apel, dar admite in principiu interventia principala formulata, constata ca cererea de interventie are legatura cu cererea de apel, si pune in vedere partilor sa formuleze intampinare, pune in vedere reclamantului sa depuna inca un exemplar al motivelor de apel.
Este lesne de inteles ca au fost incalcate dispozitiile art 50 (3) cpc - dublului grad de jurisdrictie, urmatoarea treapta fiind doar recursul -, cat si dispozitiile referitoare la compunerea instantei in faza de apel in momentul discutarii interventiei.
Urmatorul termen este peste cateva zile.
Cum ati aborda situatia din perpesctiva reclamantului?
Cum se pot valorifica mai bine disp art 105 raportat la art 108(3) cpc?
Intervenientul ia procedura din starea in care intervine. Acest aspect se rasfrange si asupra maririi obiectului pricinii dupa casare, daca s-a facut cu acordul paratului in prima instanta in cel de-al doilea ciclu judiciar?
Conform art 50 alin. 3 C.proc.civ., numai cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel. Ori aici este evident ca nu a fost invoiala partilor din momemnt mai ales ca reclamantul a refuzat acest lucru
La urmatorul termen de judecata sa aratati ca au fost incalcate normele de procedura privind pronuntarea asupra oricarei cereri in apel care trebuia solutionata in complet de doi judecatori ca s- a incalcatdispoz. art. 105,
actele indeplinite atit cu neobservarea formelor legale cit si de un judecator necompetent, prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. Neregularitatea actelor de procedura se acopera numai daca partea nu a invocat-o la prima zi de infatisare ce a urmat dupa aceasta neregularitate
Totodata se incalca si prevederile art. 292 c.proc.civ care arata ca partile nu se vor putea folosi inaintea instantei de apel de alte motive, mijloace de aparare si dovezi decat de cele invocate la prima instanta sau aratate in motivarea apelului ori in intampinare.
Eu spun sa nu asteptati pana la termen... depuneti note scrise sangeroase...
Din alea cu sublinieri si partial luari in balon, cu aratarea ca instanta nu a fost legal compusa cand a admis in principiu... Cu mentiunea ca aceasta cauza, desi in primul termen de apel, are deja motive de casare...
Aratati ca instantele din tara vor suporta din nou un recurs si un fond macar, avand in vedere ca se incalca in mod repetat procedura de catre instante... care duce, el singur, la incarcarea completelor...
Faceti trimitere si la articole etc., dar neaparat sa faceti precizari de cat de mare e gafa si cate dezavantaje aduce ea, nu neaparat partii dv., dar tuturor, completului, partii adverse etc.
Pentru ca daca loviti si unde ii doare, poate se mai uita pe situatie inca o data...
Folositi cuvinte dure, care atrag atentia si incercati sa sustineti oral cateva dintre aceste argumente.
Nu va limitati la cele de procedura, repet, ci si la cele practice, de genul ca fiecare copmplet ar fi azi mai saracut cu vreo 10 cauze daca hotararile s-ar cantari mai mult...
Casarile din cauza procedurii sunt importante, ele nu dau bine la dosar, se fac statistici pe judecator...
Nu asteptati termenul, trimiteti cu cateva zile inainte ca sa aiba timp judele sa vaza. Cu 4-5 zile calendaristice inainte, ca altfel nu ajunge direct pe masa lui hartia, ci vine direct cu dosarul pe care il poate deschide sau nu... Asa, exista o sansa in plus sa citeasca grefierul si sa-i atraga atentia asupra hartiei.
;)
Multumesc ambilor consultanti.
Daca imi dati voie, profit de amabilitatea d-voastra, pentru a va invita sa va expuneti punctul de vedere si asupra ultimei intrebari.
Intervenientul ia procedura in starea in care se afla. Nu poate cere readministrarea probelor ori refacerea procedurilor. Poate cere administrarea unui probatoriu propriu, iterat prin insasi cererea de interventie. In aceste conditii, poate ridica problema schimbarii (maririi) obiectului dupa casarea cu trimitere, avand in vedere cele 2 petite introduse in cel de-al doilea ciclu judiciar in faza de prima instanta?
In speta mea, nu s-a solicitat un probatoriu propriu prin cererea de interventie, in schimb s-a ridicat problema depasirii obiectului in prima instanta dupa casarea cu trimitere.
Reamintesc faptul ca intervenientii nu au fost parte procesuala pana in prezent (apel), iar marirea obiectului s-a pus in discutie cu paratul, si a fost calificata de instanta de fond ca fiind in interiorul directivelor de casare de la Curtea de Apel - sectia contencios.
citat din decizie:
" Curtea analizand recursul, constata ca motivele sunt fondate, facandu-l admisibil, astfel:
Asa cum surprinde recurentul tribunalul a apreciat corect ca ne aflam in prezenta unui litigiu de drept comun, de natura locativa, supus prevederilor legii 85/1992 si dat in competenta materiala a instantei civile, in speta Judecatoria.
Nu au fost insa aplicate disp. art 158 cpc, care statueaza ca, daca instanta se declara necompetenta, ea va trimite dosarul instantei competente.
Este adevarat ca instanta nu poate schimba obiectul actiunii, ea este insa datoare, in virtutea rolului activ, sa-i dea calificarea juridica exacta, alta decat cea sustinuta de reclamant, dedusa din natura dreptului pretins si din scopul urmarit de reclamant prin actiune.
Drept consecinta, conf. art 312(5) cpc, admitandu-se recursul, se va casa hotararea recurata si va fi trimis spre competenta solutionare Judecatoriei"
La tribunal - sectia contencios am platit taxa de timbru pentru actiune in contencios (cred ca 4 lei), la recurs jumatate (2 lei), iar la Judecatorie am depus taxa chiar la primul termen !! ( 40 lei 20 lei actiune constatare, 10+10 lei oblig a incasa chiria + oblig a vinde apartamentul)
Sunt cele doua petite aditionate in interiorul directivelor de casare? Este admisibila critica intervenientului principal?