Buna ziua, poate cineva sa ne comunice daca a avut vreo situatie in care a majorat capitalul social al unei societati ca urmare a unei compensari a datoriei pe care societatea a avut-o fata de unul din asociati si daca daca, sub ce forma s-a prezentat actul de compensare pentru a fi acceptat de Registrul Comertului.
multumim anticipat
Pentru astăzi fiind amânată pronunţarea asupra soluţionării recursului declarat de S.C. U. P. S.R.L., prin reprezentant legal N. G., în calitate de administrator, cu sediul în Focşani, strada M a (...) nr. 2, bloc 1, . 7, judeţul V, împotriva încheierii nr. 4165/20.11.2008 pronunţată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului T r i b u n a l u l V r a n c e a.
Dezbaterile şi cuvântul pe fond au avut loc la termenul de judecată din data de 25.02.2009, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată şi care face parte integrantă din prezenta hotărâre şi când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea la data de 278.02.2009, când a hotărât următoarele:
C U R T E A
Asupra recursului civil de faţă;
Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată sub nr. 38323/13.11.2008 la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă T r i b u n a l u l V r a n c e a, comerciantul S.C. „U. P.” S.R.L., prin administrator N. G., a solicitat înregistrarea menţiunii majorării capitalului social, în baza actului adiţional la actul constitutiv, cu încheierea de dată certă nr. 4994/09.10.2008 a Biroului Notarului Public U. M..
Prin actul adiţional susarătat, asociaţii firmei petente, N. G. şi E. S. E., au hotărât majorarea capitalului social de la 75.000 lei, la 1.912.420 lei, deci cu suma de 1.837.420 lei, echivalentul a 510.394 Euro, prin conversia unor creanţe certe, lichide şi exigibile în părţi sociale, reprezentând împrumuturi acordate societăţii de asociatul N. G..
În dovedirea cererii, s-au depus următoarele înscrisuri: actul adiţional cu încheiere de dată certă nr. 4994/09.10.2008, raportul de expertiză contabilă nr. 34681/2008, întocmit de expert O. E. şi înregistrat sub nr. (...)/03.11.20087 la Biroul Local de Expertize Judiciare – T r i b u n a l u l V r a n c e a, hotărârea adunării generale a asociaţilor nr. 349/01.10.2008.
Judecătorul delegat, prin încheierea nr. 4165/20.11.2008, pronunţată în dosarul nr. 38323/2008, a respins, ca neîntemeiată, cererea pentru înregistrarea menţiunii cu privire la majorarea capitalului social prin conversia creanţelor.
Pentru a hotărî astfel, a reţinut, în esenţă, următoarele:
În ce priveşte societăţile cu răspundere limitată, categorie în care se înscrie şi petenta din prezenta cauză, reglementările aplicabile condiţionează majorarea capitalului social de respectarea dispoziţiilor art. 221 care prevede că societatea cu răspundere limitată îşi poate majora capitalul social în modalităţile şi din sursele prev. de art. 210 din Legea nr. 31/1990, făcându-se astfel trimitere la modalităţile privind societăţile pe acţiuni.
Art. 210 din Legea nr. 31/1990, alin. 1 instituie principiul că societatea pe acţiuni poate mări capitalul social prin noi aporturi în numerar şi/sau în natură.
În acelaşi timp, legea specială instituie principiul potrivit căruia societatea pe acţiuni (art. 212) şi, în consecinţă, şi societatea cu răspundere limitată îşi va putea majora capitalul social, cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii.
Sediul materiei privitor la regimul aporturilor de capital este reglementat de art. 16 din Legea nr. 31/1990.
Legea nr. 31/1990 dispune în art. 16 (3) că aporturile în creanţe au regimul juridic al aporturilor în natură, nefiind admise la societăţile pe acţiuni care se constituie prin subscripţie publică, nici la societăţile în comandită pe acţiuni şi nici la societăţile cu răspundere limitată, ceea ce înseamnă că se pot libera acţiuni prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile, aşa cum prevede art. 210 (2) ipoteza a II-a , exclusiv pentru societăţile pe acţiuni „obişnuite”.
În concluzie, cum sursa „creanţe lichide şi exigibile” prev. la art. 210 alin. 2 nu este admisă de lege şi pentru societăţile cu răspundere limitată şi văzând că nu sunt îndeplinite condiţiile Legii nr. 31/1990, judecătorul delegat a respins ca neîntemeiată acţiunea.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs S.C. „U. P.” S.R.L., înregistrat sub nr(...) pe rolul Curţii de A p e l G a l a ţ i – secţia comercială, maritimă şi fluvială.
Încheierea recurată a fost criticată sub aspectul nelegalităţii, pentru următoarele motive:
Judecătorul delegat a interpretat în mod eronat prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, ce reglementează majorarea capitalului social la societăţile cu răspundere limitată.
Astfel, din prevederile art. 221 din Legea nr. 31/1990, republicată, rezultă că societatea comercială cu răspundere limitată îşi poate majora capitalul social în modalităţile şi din sursele prevăzute de art. 210 şi nu faptul că s-ar aplica regulile majorării de capital social de la societăţile pe acţiuni.
Prevederile art. 212 stipulează faptul că societatea pe acţiuni îşi poate majora capitalul social cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii (în speţă, art. 16 alin. 3). Or, textul de lege se aplică exclusiv societăţilor pe acţiuni.
Dacă legiuitorul ar fi urmărit să interzică majorarea capitalului social la societăţile cu răspundere limitată prin aport în creanţe, nu ar fi modificat prevederile art. 221 prin O.U.G. nr. 82/2007.
În drept, a invocat disp. art. 6 din Legea nr. 26/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Recursul este fondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Potrivit art. 221 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, societatea cu răspundere limitată îşi poate majora capitalul social, în modalităţile şi din sursele prevăzute de art. 210 din acelaşi act normativ.
Conform art. 210 alin. 1 şi 2, capitalul social se poate mări prin emisiunea de acţiuni noi sau prin majorarea valorii nominale a acţiunilor existente în schimbul unor aporturi în numerar şi/sau în natură. De asemenea, acţiunile noi sunt liberate prin încorporarea rezervelor, cu excepţia rezervelor legale, precum şi a beneficiilor sau a primelor de emisiune, ori prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu acţiuni ale acesteia.
Principiul instituit de disp. art. 212 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată, potrivit căruia societatea pe acţiuni îşi va putea majora capitalul social cu respectarea dispoziţiilor prevăzute pentru constituirea societăţii este un principiu general valabil, aplicabil în situaţia tuturor formelor de societate. Pe cale de consecinţă, contrar celor susţinute prin motivele de recurs, atâta vreme cât aportul în creanţe nu este permis la constituirea societăţii cu răspundere limitată (art. 16 alin. 3) este evident că o atare sursă nu este admisă nici la majorarea capitalului social.
De altfel, prevederile art. 221 din Legea societăţilor comerciale se referă la modalităţile şi sursele prevăzute de art. 210, privind majorarea capitalului social al societăţilor pe acţiuni, iar prevederile art. 215 alin. 2 din acelaşi act normativ interzic în mod explicit aportul în creanţe pentru acest din urmă tip de societate comercială.
În speţă, însă, modalitatea de majorare a capitalului social al societăţii recurente nu constă în aport în creanţe, ci în compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu părţi sociale ale acesteia.
Concret, aportul în creanţe, ce intră în categoria aporturilor în natură, se referă la drepturile de creanţă pe care unul din asociaţi le are asupra unui terţ şi pe care înţelege să le transmită societăţii comerciale cu titlu de aport. Din această perspectivă, aportul unei creanţe este echivalent cu cesiunea dreptului de creanţă către societate, în schimbul unor fracţiuni din capitalul social. Aportul în creanţe este un aport sub condiţie, care constă în realizarea acestora la scadenţă şi întocmai, astfel cum au fost asumate de debitor. De aceea, asociatul aportator nu este liberat atâta timp cât societatea nu a obţinut plata sumei reprezentând valoarea cu care creanţele au fost incluse în capital (art. 84 alin. 1 din Legea nr. 31/1990 republicată).
În speţă, însă, modalitatea de majorare a capitalului social constă în compensarea unor creanţe lichide şi exigibile asupra societăţii cu părţi sociale, cunoscută şi sub denumirea de conversie a datoriilor societăţii.
Operaţiunea juridică nu reprezintă, ca în cazul aportului în creanţe, o cesiune de creanţă, ci o transformare a creanţelor pe care terţul le are faţă de societate în părţi sociale. Concret, intervine o convenţie între creditor şi debitor prin care acesta din urmă, în loc să T. creanţa, înţelege, pe calea novaţiei obiective, să transforme obligaţia de plată în obligaţia societăţii de a emite părţi sociale, de o valoare egală cu creanţa, pe care să le distribuie creditorului.
Această modalitate de majorare a capitalului social este în mod explicit permisă de lege, conform art. 221 raportat la art. 210 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Or, din raportul de expertiză contabilă efectuat în cauză, rezultă că asociatul N. G. are faţă de societatea recurentă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, stabilită pe bază de documente justificative legal întocmite, corect înregistrate în evidenţa contabilă, în sumă de 1.837.420 lei.
Constată, de asemenea, că majorarea capitalului social a fost aprobată, în unanimitate, de asociaţii societăţii recurente şi, consemnată, în condiţiile art. 204 din Legea societăţilor comerciale, în actul adiţional la actul constitutiv al S.C. „U. P.” S.R.L.
Prin urmare, judecătorul delegat, respingând cererea de înregistrare a menţiunii majorării capitalului social, a făcut o greşită interpretare şi aplicare a disp. art. 221 raportat la art. 210 alin. 2 din Legea nr. 31/1990 republicată.
În consecinţă, potrivit art. 312 alin. 1 şi 3 raportat la art. 304 pct. 9 C.pr.civ. şi art. 6 alin. 2 – 6 din Legea nr. 26/1990 republicată, va admite recursul şi va modifica încheierea recurată, în sensul admiterii cererii şi înregistrării în registrul comerţului a menţiunii majorării capitalului social.
Va dispune menţionarea în registrul comerţului a prezentei decizii, conform art. 6 alineat ultim din Legea nr. 26/1990, republicată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul formulat de petenta S.C. U. P. S.R.L., prin reprezentant legal N. G., în calitate de administrator, cu sediul în Focşani, strada M a (...) nr. 2, bloc 1, . 7, judeţul V, împotriva încheierii nr. 4165/20.11.2008 pronunţată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului T r i b u n a l u l V r a n c e a.
Modifică, în tot, încheierea recurată în sensul că:
Admite cererea pentru înregistrarea menţiunii referitoare la majorarea capitalului social prin compensarea unor creanţe lichide şi exigibile deţinute de asociatul N. G. asupra S.C. „U. P.” S.R.L. cu părţi sociale.
Ca efect al majorării capitalul social subscris şi vărsat este în valoare totală de 1.912.420 lei şi se divide în 191.242 părţi sociale, în valoare fiecare de 10 lei, deţinute după cum urmează:
- N. G. deţine 190.492 părţi sociale numerotate de la 1 la 190.492, cu un procent de participare la profit şi pierderi de 99,61%;
- E. S. E. deţine 750 părţi sociale, numerotate de la 190.493 la 191.242 inclusiv, cu un procent de participare la profit şi pierderi de 0,39%.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 Februarie 2009.