Cu o majoritate de 10 la 7 şi cu douã opinii divergente Marea Camerã a hotãrât anul trecut cã instituţia uzucapiunii nu încalcã prevederile art. 1 din Protocolul 1 la CEDO. Aşadar, macar pentru o anumitã perioadã, uzucapiunea rãmâne acolo unde au aşezat-o latinii, între instituţiile importante (şi folositoare!) care reguleazã proprietatea asupra nemişcãtoarelor bunuri.
Însã proporţia de doar 58% “voturi” pentru uzucapiune împotriva 42% contra acestei instituţii strãvechi arãtã un lucru: Uzucapiunea pare cã e muribundã. S-ar putea, dacã se merge pe aceeaşi linie sã nu mia apuce jumãtatea acestui secol. Raportat la cei peste 2400 de ani vechime, cei 40-50 de ani care se pare cã i-ar mai rãmâne din agonie înseamnã foarte, foarte puţin.
Aşadar problema pe care vreau sã o aduc aici în discuţie este dacã uzucapiunea este sau nu un “rãu necesar” şi dacã mai poate supravieţui în condiţiile în care peste câţiva ani o sã putem vedea prin internet nu numai dacã ne foloseşte cineva terenul ci chiar şi dacã ne mãnâncã coţofenele porumbul.
Eu cred ca uzucapiunea va ramane in viata.
Nu este muribunda din moment ce s-a hotarat de CEDO in sens pozitiv.
40--50 de ani, asa cum estimezi UBIC, este o perioada de timp destul de indelungata.
Este greu de crezut ca jurisprudenta CEDO isi va schimba orientarea si argumentarea intrucat isi va invoca in viitor propria jurisprudenta.
Nu utilă. De neînlocuit. Nemişcătoarele bunuri au şi ele nevoie de stăpîn. Care să-şi exercite atributele dreptului de proprietate.
ªi situaţiile juridice sau de fapt au nevoie de ceritudine, la un moment dat.
58/42 spune mult. Acu' 5o de ani, probabil că ar fi fost undeva la peste 90/10. Cu un secol în urmă ar fi fost considerată o instituţie imuabilă.
Chiar daca in curand vom putea vedea exact ce se intampla pe proprietatile noastre, asta nu inseamna ca in acest fel ne exercitam atributele dreptului de proprietate, or uzucapiunea e tocmai o sanctiune impotriva proprietarului delasator. Cred totusi ca institutia e muribunda, dar dintr-un motiv conex: acum incheierea de acte juridice de administrare a proprietatii (in special inchirieri, dar nu numai) este cu mult mai facila decat la 1860, nici nu cred ca se pot compara conditiile! Atunci (cred eu ca) tocmai circulatia greoaie a informatiei si exprimarea complicata a consimtamintului faceau de multe ori imposibila exercitarea proprietatii, or acum nu cred ca mai poate fi cazul. Deja avem sistem de publicitate imobiliara, un sistem de transfer al proprietatii (cel putin la terenuri) care diminueaza posibilitatea nulitatii, deja situatia e foarte diferita de cea avuta in vedere la reglementarea notiunii de uzucapiune, asa incat cred ca uzucapiunea va deveni desueta...
Si eu sunt de parere ca mai devreme sau mai tarziu uzucapiunea, ca mod de dobandire a dreptului de proprietate va disparea...
In prezent, dupa cum spunea si Andreea, este mult mai usor sa inchei un act juridic, circulatia terenurilor si bunurilor este tot mai rapida, iar valoarea terenurilor, dincolo de o criza mai mult sau mai putin imobiliara, pe termen lung nu poate decat sa creasca...
Iar hotararea de mai sus nu spune in esenta decat ca uzucapiunea ca mod de dobandire al proprietatii e ok, ceea ce e normal (imi aduc aminte ce zicea nu mai stiu care profesor de drepturi reale, cum ca nu exista drept mai ingradit decat dreptul de proprietate!)
Insa in cazul in care un stat isi modifica legislatia, eliminand uzucapiunea ca mod de dobandirea a proprietatii... CED nu are absolut nimic de zis!
Nu vreau sa aduc ca si argument armonizarea dreptului in interiorul EU, pentru ca anii `70 cand se visa o EU asmenatoare SUA au trecut, iar drepturile reale nu-s chiar o materie care trebuie neaparat armonizata (spre deosebire de contracte, societati, etc)...
Insa nici argumentul ca dreptul de proprietate in sine ar avea de suferit in absenta uzucapiunii nu este neaparat imbatabil, iar exemplul cel mai bun este ca exista tari unde uzucapiunea practic nu exista sau are un rol extrem de redus. (n-am auzit ca in aceste tari domeniul statului sa fii crescut in mod exagerat).
Insa deocamdata uzucapiunea exista ca mod de dobandire a proprietatii...
Cat timp?
Eu unul nu m-as hazarda sa dau pronosticuri.
Istoria a dovedit ca rareori pronosticurile date s-au si adeverit (va mai amintiti de Silviu Brucan cu cei 20 de ani pronosticati in 1990? Atunci 20 de ani parea enorm...eh... au cam trecut!)..
Poate 40-50 de ani.. poate mai putin... sau poate mai mult...
Foarte multe depind si de evolutia EU, iar in ultimul timp se dovedeste ca surprize pot aparea de unde te astepti mai putin!