Buna ziua,
le puteti raspunde invitandu-i sa faca solicitarea in conditiile legii.
Puteti alege si sa nu va prezentati,legea va permite acest lucru, urmand sa invocati neregularitatile procedurii concilierii directe in dosarul de instanta care va urma.
Avocat Costi Boncu
Multumesc. Convocarea e facuta de o casa de avocatura si m-am gandit ca poate sunt prevederi sau practica judiciara care imi scapa mie, de au facut o astfel, fara sa respecte termenul si celelalte conditii pe care la am citit in codul de procedura civila.
Buna ziua
Se poate spune că prin introducerea procedurii concilierii directe prevăzută de Art. 720 1 Cod Procedură Civilă, legiuitorul a avut ca scop degrevarea instanţelor de judecată (care oricum sunt suprasolicitate cu soluţionarea a fel şi fel de dosare ) de soluţionarea unor litigii care ar putea fi rezolvate pe cale amiabilă.
Făcând o succintă analiză a reglementării juridice în domeniu, se constată că Articolul 720 1 Cod Procedură Civilă stabileşte care sunt condiţiile de incidenţă ale procedurii amintite mai sus:
“(1) În procesele şi cererile în materie comercială evaluabile în bani, înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, reclamantul va încerca soluţionarea litigiului prin conciliere directă cu cealaltă parte.”
Prin prisma acestor prevederi, procedura concilierii directe apare ca o fază “prelitigioasă”, ca o etapă care precede introducerea cererii de chemare în judecată şi investirea instanţei de judecată cu soluţionarea neînţelegerilor dintre părţi.
Condiţiile (cumulative) care trebuie îndeplinite pentru ca prevederile Art. 720 1 Cod Procedură Civilă să îşi producă efectele sunt următoarele:
- eventuala cerere de chemare în judecată să aparţină materiei comerciale;
- cererea să fie evaluabilă în bani.
Aşadar, sfera aplicabilităţii acestei reglementări cunoaşte anumite limite, impuse chiar de articolul de lege citat mai sus, şi care privesc materia cererilor-care trebuie să fie cea comercială şi obiectul acestora-care trebuie să fie evaluabil în bani. Pe cale de consecinţă, rezultă că în situaţia celorlalte cereri de chemare în judecată (acelea care nu sunt în materie comercială şi/sau nu sunt evaluabile în bani), părţile nu vor fi obligate la încercarea efectuării concilierii. În aceste cazuri, dacă legislaţia în domeniu nu stabileşte vreo procedură prealabilă specifică, se poate introduce direct cererea de chemare în judecată.
Mergând mai departe cu analiza acestei problematici, se observă că Art. 720 1 Cod Procedură Civilă stabileşte în mod clar şi modalitatea în care se realizează procedura concilierii directe.
Astfel, aliniatul 2 al articolului citat mai sus prevede:
“(2) În scopul arătat la alin. 1, reclamantul va convoca partea adversă, comunicându-i în scris pretenţiile sale şi temeiul lor legal, precum şi toate actele doveditoare pe care se sprijină acestea. Convocarea se va face prin scrisoare recomandată cu dovadă de primire, prin telegramă, telex, fax sau orice alt mijloc de comunicare care asigură transmiterea textului actului şi confirmarea primirii acestuia. Convocarea se poate face şi prin înmânarea înscrisurilor sub semnătură de primire.”
Aşadar, forma scrisă a convocării la conciliere este obligatorie în toate cazurile.
În vederea realizării procedurii concilierii, reclamantul fixează o dată la care pârâtul se va prezenta pentru a încerca soluţionarea litigiului pe cale amiabilă. Conform Art. 720 1 –al. 3 Cod Procedură Civilă , această dată nu poate fi fixată mai devreme de 15 zile de la data primirii convocării.
Dacă pârâtul dă curs solicitării primite din partea reclamantului şi se prezintă la data la care este convocat, rezultatul discuţiilor va fi consemnat în scris, într-un proces verbal de conciliere. Acest act trebuie să fie semnat de fiecare dintre părţi, prevederile sale devenind obligatorii atât pentru reclamant cât şi pentru pârât. Am putea spune că aceasta este situaţia ideală şi că procedura concilierii directe şi-a atins scopul, acela de a împăca părţile.
În cazul în care pârâtul nu dă curs chemării la conciliere, reclamantul are posibilitatea de a introduce împotriva acestuia cerere de chemare în judecată, dar nu mai devreme de 30 de zile de la data primirii convocării la conciliere de către reclamant. La cerere va trebui anexată şi dovada primirii convocării la conciliere.
Rezumând cele precizate mai sus, observăm că finalitatea procedurii concilierii directe este aceea de a soluţiona neînţelegerile dintre părţi pe cale amiabilă. În urma declanşării acestei proceduri instanţa de judecată nu este investită.
Două avantaje considerabile ale procedurii chemării la conciliere, faţă de cererea de chemare în judecată sunt faptul că neînţelegerile pot fi soluţionate de către părţi într-un timp mai scurt şi că reclamantul evită plata taxelor de timbru, taxe care, de multe ori, nu sunt de neglijat în situaţia unui proces.
Din interpretarea prevederilor Art. 720 1 rezultă în mod explicit că procedura chemării la conciliere precede faza litigioasă. Cu alte cuvinte, întâi se încearcă soluţionarea litigiului pe cale amiabilă, şi apoi, în situaţia în care acest lucru nu se reuşeşte, se sesizează instanţa de judecată.
- Nu ati explicat de ce firma care va este datoare nu are "dreptate"
- am scris mai sus conditiile concilierii directe......neindeplinind aceste prevederi ( data ,scopul acestei intrevederi) puteti sa nu va prezentati la conciliere sau sa trimiteti o adresa prin care sa va exprimati nemultumirea cu privire la neindeplinirea prevederilor art.720 cod procedura civila.