Imagine terfelita

Daca, in articolul respectiv vi se aduc; insulte, calomnii sau vi-se atribuie vreo afectiune patologica sau infirmitate, puteti face o plangere la Parchet cu solicitarea de punere sub urmarire penala a persoanei care a scris si publicat articolul respectiv. "Demnitatea''in viziunea CEDO constituie un "drept civil ocrotit de lege''. Invocati si Decizia Nr.62/18.01.2007 a Curtii Constitutionale a Romaniei. Succes:)

Respectul vietii private si al demnitatii persoanei conform noului Cod civil. Aspecte generale

I. Cadrul legal

În cadrul Codului civil republicat (Legea nr. 287/2009), dispoziţiile referitoare la respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei sunt cuprinse în Titlul II intitulat Persoana fizică, Capitolul II – Respectul datorat fiinţei umane şi drepturilor ei inerente, Secţiunea a 3-a – Respectul vieţii private şi al demnităţii persoanei umane, respectiv art. 70-77 inclusiv.

II. Dreptul la libera exprimare

În art. 70 din Codul civil se consacră regula conform căreia orice persoană are dreptul la liberă exprimare, exercitarea sa neputând fi restrânsă decât în anumite condiţii, expres prevăzute la art. 75.

Dreptul la liberă exprimare este un drept constituţional, instituit prin art. 30 din legea noastră fundamentală, conform căruia libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă. Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii. Nici o publicaţie nu poate fi suprimată. Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării. Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

Dreptul la liberă exprimare este consacrat şi în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România. Conform art. 10 pct. 1 din CEDO, ,,orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare”.

În Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene publicată în ,,Jurnalul Oficial al Uniunii Europene” nr. C83/30.03.2010 se prevede la art. 11 că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie și libertatea de a primi sau de a transmite informații sau idei fără amestecul autorităților publice șifără a ține seama de frontiere. Libertatea și pluralismul mijloacelor de informare în masă sunt respectate.

III. Dreptul la viaţă privată

În art. 71 din Codul civil se specifică faptul că orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private.

Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinta sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

Este, de asemenea, interzisă utilizarea, în orice mod, a corespondenţei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum şi a informaţiilor din viaţa privată a unei persoane, fără acordul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

Potrivit art. 26 din Constituţia României, autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată. Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.

Conform art. 8 pct. 1 din CEDO, orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de familie, a domiciliului său şi a corespondenţei sale.

Art. 7 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene dispune că orice persoană are dreptul la respectarea vieții private și de familie, a domiciliului și a secretului comunicațiilor.

IV. Dreptul la demnitate

Potrivit art. 72 din Codul civil, orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.

Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane, fără consimţământul acesteia ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.

În Constituţia României, demnitatea este consacrată ca valoare prin art. 1 alin. 3 în care se specifică următoarele: România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate. Este vorba, aşadar, de o formulare mult mai extinsă şi de un context mai larg faţă de Codul civil.

Conform art. 1 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, demnitatea umană este inviolabilă. Aceasta trebuie respectată și protejată.


Sursa: [ link extern ]