Factura in forma electronica - mai e legiferata dupa ce Legea 260/2007 a fost abrogata incepind cu 13.10.2009?

Factura in formă electronică mai e legiferată dupa ce:
- Legea 260/2007 privind înregistrarea operaţiunilor comerciale prin mijloace electronice a fost abrogata prin OUG 109/2009, incepind cu 13.10.2009;
- Ordinul 488/2009 privind procedura de verificare şi omologare a sistemelor informatice destinate operaţiunilor de emitere a facturilor în formă electronică, precum şi normele de performanţă şi securitate cu privire la sistemele informatice utilizate de persoanele care emit, transmit sau arhivează facturi, chitanţe şi bonuri fiscale în formă electronică a fost abrogat (cu intirziere) prin Ordinul 27/2012, incepind cu 30.01.2012?

Inca ceva foarte important si anume, ce diferente exista intre:

A. factura in formă electronică
(care a fost definita in Legea 260/2007 abrogata)

B. factura transmisa pe cale electronica
(Ordinul 2226/2006 specifica la art. 4:
"(1) Normele de întocmire şi utilizare a facturii sunt cele prevăzute în anexa nr. 3, care face parte integrantă din prezentul ordin, şi se aplică numai de către persoanele stabilite în România, în conformitate cu prevederile art. 1251 alin. (2) din Codul fiscal. Pentru facturile transmise pe cale electronică se aplică prevederile art. 155 din Codul fiscal.")

C. factura transmisa prin mijloace electronice
(Legea 571/2003 specifica la art. 155:
"Facturarea
...
(8) Prin norme se stabilesc condiţiile în care:
...
c) se pot transmite facturi prin mijloace electronice;
..."
iar, HG 44/2004 specifica la pct. 73:
"(1) În sensul art. 155 alin. (8) lit. c) din Codul fiscal, se pot transmite facturi prin mijloace electronice în următoarele condiţii:
a) pentru operaţiuni efectuate în România, inclusiv pentru livrări intracomunitare:
1. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare;
2. să se garanteze autenticitatea sursei şi integritatea conţinutului facturii prin:
(i) semnătură electronică, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică;
(i) semnătură electronică, conform prevederilor Legii nr. 455/2001 privind semnătura electronică; sau
(ii) schimbul electronic de date EDI definit la art. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/EC din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date;
(ii) schimbul electronic de date EDI definit la art. 2 din Recomandările Comisiei 1994/820/CE din 19 octombrie 1994 referitor la aspectele legale ale schimbului electronic de date; sau.
(iii) alte modalităţi de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii decât cele prevăzute la lit. (i) şi (ii), situaţie în care persoana care transmite facturi prin mijloace electronice va trebui să solicite confirmarea Direcţiei generale a tehnologiei informaţiei din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală că sunt îndeplinite condiţiile şi modalităţile de garantare a autenticităţii sursei şi integrităţii conţinutului facturii;
3. să existe un document centralizator pe suport hârtie, cu evidenţa tuturor facturilor transmise prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de o persoană impozabilă înregistrată conform art. 153 din Codul fiscal sau a tuturor facturilor astfel primite într-o lună calendaristică de orice persoană obligată la plata taxei, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este înregistrat conform art. 153 din Codul fiscal;
b) pentru achiziţiile intracomunitare efectuate în România:
1. părţile să încheie un acord prin care să se prevadă această procedură de facturare;
2. să existe un document pe suport hârtie cu evidenţa tuturor facturilor primite prin schimbul electronic de date EDI într-o lună calendaristică de orice persoană impozabilă sau persoană juridică neimpozabilă înregistrată conform art. 1531 din Codul fiscal;
(2) În sensul alin. (1) lit. b) condiţiile pentru facturarea prin mijloace electronice sunt stabilite de ţara în care au loc livrările intracomunitare."