Accesiunea, superficia, uzufructul, uzul si abitatia, servitutile, fiducia

Pai nu ati invatat inca despre astea in anul 2?

Prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a tot ce se alipește cu bunul ori se încorporează în acesta, dacă legea nu prevede altfel

Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori în subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosință.Cu alte cuvinte, dreptul de superficie este un drept real principal imobiliar, al cărui conţinut juridic cuprinde dreptul de proprietate asupra construcţiei, plantaţiei ori instalaţiei, precum şi dezmembrământul dreptului de proprietate care presupune folosinţa şi, într-o anumită limită, posesia şi dispoziţia asupra terenului proprietatea altei persoane decât titularul dreptului de superficie.

Dreptul de uzufruct este dreptul unei persoane de a se bucura de lucrurile ce sunt proprietatea altuia, întocmai ca însuși proprietarul lor, însă cu îndatorirea de a le conserva substanța. Dreptul de uzufruct este un dezmembrământ al dreptului de proprietate, întrucât titularul acestuia deține numai o parte din atributele dreptului de proprietate. Proprietarul bunului păstrează practic numai dreptul de a dispune de bun în sens juridic, respectiv ar putea încheia, de exemplu, un contract de vânzare - cumpărare cu privire la bunul în cauză; în cazul existenței unui drept de uzufruct, proprietarul este desemnat prin expresia "nud proprietar", iar dreptul său "nudă proprietate".

Uzul este dreptul unei persoane de a folosi lucrul altuia și de a-i culege fructele naturale și industriale numai pentru nevoile proprii și ale familiei sale. Titularul dreptului de abitație are dreptul de a locui în locuința nudului proprietar împreună cu soțul și copiii săi, chiar dacă nu a fost căsătorit sau nu avea copii la data la care s-a constituit abitația, precum și cu părinții ori alte persoane aflate în întreținere. Dreptul de abitatie se obtine prin contract sau prin dispozitie legala (ex: sotul supravietuitor are drept de abitatie asupra imobilului familiei pana la partaj).

Servitutea este sarcina care grevează un imobil, pentru uzul sau utilitatea imobilului unui alt proprietar. Este practica o limitare a dreptului de proprietate pentru ca un alt proprietar sa se poate folosi de dreptul lui de proprietate. Exemple de servitute: servitute de trecere (cand un proprietar nu are acces la imobilul sau, legea acorda acestuia o servitute obligand un alt proprietar care are acces la drumul public sa ii permita celui care nu are acces sa traverseze proprietatea lui pentru a ajunge la proprietatea respectivului). Servitutea nu este gratuita, propritarul care este obligat sa acorde servitutea are dreptul la justa despagubire.

Fiducia este ceva nou in legislatia civila româneasca, apare la 1 octombrie 2011 o data cu intrarea in vigoare a noului cod civil. Noul Cod civil defineşte fiducia ca fiind operaţiunea juridică prin care unul sau mai mulţi constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanţă, garanţii ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente şi viitoare, către unul sau mai mulţi fiduciari care le administrează cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Reglementarea precizează că aceste drepturi fiduciare alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi şi obligaţii din patrimoniile fiduciarilor.

www.avocatnet.ro/content/art...

[ link extern ]

Nu sunt contracte.
Este vorba despre drepturi reale, ce deriva din dreptul de proprietate.Altfel spus , sunt niste dezmembraminte ale dreptului de proprietate.
Proprietarul unui bun poate ceda o parte din prerogativele dreptului de proprietate .
Dintre toate drepturile pe care o persoana le poate avea asupra unui lucru, cel mai complet este dreptul de proprietate pentru ca el ofera titularului sau exercitiul tuturor facultatilor, tuturor prerogativelor pe care legea le cunoaste.
Prergativele dreptului de proprietate sunt posesia, folosinta si dispozitia.
Proprietarul bunului poate ceda altei persoane dreptul de folosinta asupra bunului-"jus utendi" si "jus fruendi" - adica acea prerogativa in virtutea careia proprietarul poate sa intrebuinteze bunul in interesul sau ("jus utendi" ) si poate sa culeaga fructele acestuia ("jus fruendi" ).Fructele insemnand atat fructele naturale cat si cele civile ( chirii).
Superficia reprezinta dreptul unei persoane , numita superficiar, privitor la constructiile, plantatiile sau alte lucrari ce se afla pe un teren proprietatea altuia, teren asupra caruia superficialul are un drept de folosinta, accesoriu dreptului de proprietate asupra constructiilor, plantatiilor, etc.Adica o persoana poate trata cu proprietarul unui teren , ca acesta sa-i permita sa construiasca pe perenul sau.Astfel, acea persoana-constructorul, cu privire la teren nu va avea drept de proprietate ci doar de folosinta, iar asupra constructiilor efectuate pe terenul acela va avea un drept de proprietate.
Uzul este o varianta restransa a dreptului de uzufruct, conferind titularului sau numai dreptul de folosinta al bunului ce are un alt proprietar .
Dreptul de abitatie reprezinta dreptul unei persoane de a locui in imobilul ce apartine unui alt proprietar. Titularul sau are dreptul de a poseda si folosi imobilul altei persoane, pentru satisfacerea nevoilor proprii de locuit si ale familiei sale.
Dreptul de accesiune se naste atunci cand, de pilda , o persoana construieste pe terenul ce apartine unei alte persoane.In temeiul unei prezumtii legale, proprietarul terenului va
deveni proprietarul constructiilor, plantatiilor sau lucrarilor, dar va fi obligat, in baza imbogatirii fara justa cauza, sa–l despagubeasca pe constructor sau, după caz, pe proprietarul materialelor..Legea distinge intre constuctorul de buna credinta si intre constructorul de rea credinta.Astfel, daca cel care a construit pe terenul altuia,a construit cu rea credinta, el ar putea fi obligat , pe cheltuiala sa, sa ridice acea constructie, ceea ce nu i se poate pretinde si constructorului care a fost de buna credinta.
In expunerea de mai sus m-am referit la accesiunea imobiliara artificiala, adica cea facuta prin interventia omuli, insa accesiunea poate fi si naturala, adica, unirea sau incorporarea a doua bunuri avand proprietari diferiti, fara interventia omului. Cel mai uzual exemplu in cursurile de dr. civil este cel al avulsiunii-alipirea la un teren a unei bucati de pamant smulse de la un alt teren, prin actiunea unei ape curgatoare, bucata de teren care devine proprietatea titularului terenului la care s-a produs alipirea, cu posibilitatea pentru fostul proprietar de a o revendica in termen de un an.
Servitutea
Confrom unor definitii, servitutea este o sarcina impusa asupra unui imobil pentru uzul siutilitatea unui imobil având un alt proprietar.
Doctrina defineste insa servitutea ca fiind dreptul real principal derivat, perpetuu si indivizibil, constituit asupra unui imobil numit fond aservit, pentru uzul si utilitatea altui imobil, numit fond dominant, imobile care apartin la proprietari diferiti.
Dupa alti autori servitutea este o sarcina ce se constituie cu privire la un imobil, pentru inlesnirea sau largirea utilitatii unui alt imobil ce apartine altui proprietar.
Deci servitutea presupune existenta a doua imobile, nu neaparat vecine ,ce apartin la doi proprietari diferiti.
Exista si o clasificare a servitutilor, ele putand fi legale sau naturale, urbane sau rurale, etc( este necesar un studiu aprofundat, pentru a intelege pe deplin ). Exista si servituti stabilite prin fapta omului, adica prin conventie, testament, uzucapiune. Ele se mai numesc servituti veritabile.
Un exemplu de servitute legala ar fi servitutea de picatura a streasinii-Tot proprietarul este dator a-si face streasina casei sale astfel incit apele din ploi sa se scurga pe terenul sau, sau pe ulite, iar nu pe locul vecinului sau.
Un exemplu de servitute naturala este servitutea de scurgere a apelor naturale - terenurile inferioare sunt supuse a primi apele ce curg fireste din locurile superioare, fara ca mana omului sa fi contribuit la aceasta.Cu alte cuvinte, cel pe terenul caruia se scurg apele de pe terenul superior nu trebuie sa faca nimic pentru a opri scurgerea acestor ape.

Mai mult decat ce s-a spus de predecesori mei, nu mai se poate spune, dar imi indraznesc sa te spui ce dreptul de proprietate fiind el un drept real, este drept consecinta nu doar de un contract (vanzare cumparare plus tradare) (adica un act voluntar) ci de posesia cu buna credinta (fides) a lungul timpului stabilit prin legea, precum din legea (caz de proproetate publica de exemplu), ocupatia, etc. Este real pentru ca de obicei este vorba de o ·res· (latina), obiectiv, un mobil sau imobil, dar poate fi si de o fiinta inmateriala (patent, inventia, marca, drept de autor, creanta materializata, etc.). Se diferenta de partea a obligatiilor, pentru ca aceste sunt drept consecinta de o dispozitia a vointei omeneasca, fara limitele, decat cele de la buna moravuri, legea, samd. fara referire la un aspect real. Poate fi o obligatia de a face. Ar fi bine sa studiez incodata dreptul roman din anul intai cu intensitate si aplicand principiile la viata reala, ca sa intelegi de ce se folosesc acestora termene, ca sa fiti familiarizata cu termene si realitate pe care ele fac referire. Este ceva neobisnuit in viata de zi cu zi, dar face referire la viata de zi cu zi, pentru a lua aspect drept sau nedrept a unei relatiile sociale. Drept de proprietate este un drept natural consecinta a capacitatea fireasca omeneasca de a stapani lucrurile pentru a le folosi in dezvoltarea sa omeneasca. Din cauza capacitatea sa de a stapani orice lucru creat. Fiind omenesc este un drept ce atinge vointe si intelect, adica libertate si capacitate de a cunoaste si a folosi in sine lucrurile obiective, create si de a le folosi in folosul propriu si social.

Multumesc din suflet tuturor pentru raspunsuri. Am reusit cu ajutorul dumneavoastra sa inteleg. Mult succes!