Actul abdicării Majestăţii Sale Regelui Mihai I, la 30 decembrie 1947, este nul, pentru că a fost smuls sub ameninţarea armei şi sub şantajul uciderii a 1000 de tineri arestaţi la mitingul din 1945. Mai mult,
Parlamentul României nu a aprobat niciodată acest act.
Republica Populară Română s-a instaurat prin fraudă, fără să aibă sprijin popular şi bazându-se doar pe susţinerea trupelor sovietice aflate în ţară. Republica a adus cu ea crimele, arestarea a sute de mii de oameni nevinovaţi, proletcultismul menit să spele creierele generaţiilor tinere, distrugerea elitelor şi promovarea selecţiei inverse, sărăcirea populaţiei, decăderea morală.
A urmat apoi Republica Socialistă România, condusă de un agramat paranoic, care a instaurat un cult al personalităţii demenţial, similar celui din Coreea de Nord, care a distrus o bună parte din patrimoniul istoric al ţării şi şi-a ţinut poporul în foame, frig şi frică, faimoşii ?cei trei F?.
După 1989, s-a ratat şansa istorică a restaurării Monarhiei şi am continuat să ne complacem în
Republica lui Ion Iliescu, susţinută straşnic de bâtele minerilor şi de baronii roşii.
Astăzi,
Republica lui Traian Băsescu marchează, indiscutabil, unul dintre momentele cele mai grele prin care a trecut vreodată România. La peste 20 de ani de la prăbuşirea comunismului, se fac din nou simţite accente autoritariste, nivelul de moralitate din viaţa publică este mai scăzut decât oricând, situaţia economică e dezastruoasă, mare parte din intelectualitate este grav compromisă de colaborarea cu regimul Băsescu, iar conducerea ţării este pe mâini corupte şi iresponsabile. Valorile sunt răsturnate, selecţia inversă (aceea care îi favorizează pe incompetenţii şantajabili) este criteriul predominant de accedere în funcţiile de conducere.
Filip-Lucian Iorga, istoric
[ link extern ] /