Ce se intampla daca savarsesti aceeasi fapta in perioada de incercare?

Am urmarit cu atentie acest subiect, si vreau sa ma lamuriti si pe mine, pentru ca sunt cam in ceata :) adica daca o persoana are o condamnare definitiva, de 2 ani cu suspendare, iar in perioada de gratie mai savarseste o alta actiune, pentru care sa presupunem mai primeste alti 2 ani, sa inteleg ca pedepsele nu se contopesc ci se acumuleaza. Mai exact respectivul va avea de executat din acel moment 4 ani. Pana aici am inteles.

Dar ce se intampla in situatia in care, respectivul nu e de gasit, si este plecat din tara, si nu are de cand sa se intoarca pentru a-si ispasi pedeapsa de 4 ani acumulata din cele doua infractiuni? sau dupa cum bine a zis cineva mai sus, se intoarce dupa 5 ani... mai intervine prescriptia si in acest caz? aband in vedere ca sunt de executat practic 2 condamnari acumulate? am vazut ca a postat cineva mai sus termene de prescriptie, numai ca in acest caz e valabil paragarful de la punctul d) ??? 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de un an dar care nu depaseste 5 ani;

adica pentru prescriptie, se i-a in calcul ultima pesdeapsa acumulata de instanta ceea de 4 ani? sau se i-a in calcul doar ultima fapta de 2 ani? si nu se mai tine cont de prima condamnare de 2 ani cu suspendare?

@haralambus
cum am precizat si mai sus nu faceti si dvs confuzie intre prescriptia raspunderii penale si prescriptia executarii pedepsei la care ar trebui dvs sa va raportati,avand in vedere contextul intrebarii.

Asadar am inteles de la dvs. ca in acest caz putem vorbim de ''prescriptia executarii pedepsei''. In continuare poate ne lamuriti dvs. ce prevede legea in acest caz. Si mai exact cum ar putea persoana in cauza sa evite executarea acelor pedepse, sau cel putin a ultimei condamnari in cazul in care prima nu se mai ia in calcul. Ma refer desigur la situatia in care individul este stabilit in alta tara, si nu mai este de gasit.

ART. 126
Termenele de prescripţie a executării pedepsei
#M32
(1) Termenele de prescripţie a executării pedepsei pentru persoana fizică sunt:
#B
a) 20 de ani, când pedeapsa care urmează a fi executată este detenţiunea pe viaţă sau închisoarea mai mare de 15 ani;
b) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmează a fi executată, dar nu mai mult de 15 ani, în cazul celorlalte pedepse cu închisoarea;
c) 3 ani, în cazul când pedeapsa este amenda.
#M32
(1^1) Termenul de prescripţie a executării pedepsei amenzii aplicate persoanei juridice este de 5 ani.
(1^2) Executarea pedepselor complementare aplicate persoanelor juridice ce nu pot fi dizolvate sau a căror activitate nu poate fi suspendată se prescrie într-un termen de 3 ani, care curge de la data la care pedeapsa amenzii a fost executată sau considerată ca executată.
#B
(2) Termenul de prescripţie a executării sancţiunilor cu caracter administrativ prevăzute în art. 18^1 şi în art. 91 este de un an.
#M32
(3) Termenele arătate în alin. 1 şi 1^1 se socotesc de la data când hotărârea de condamnare a rămas definitivă, iar cele arătate în alin. 2 curg de la rămânerea definitivă a hotărârii sau, după caz, de la data când poate fi pusă în executare, potrivit legii, ordonanţa prin care s-a aplicat sancţiunea.
#B
(4) În cazul revocării suspendării condiţionate a executării pedepsei, a suspendării executării pedepsei sub supraveghere sau, după caz, a executării pedepsei la locul de muncă, termenul de prescripţie începe să curgă de la data când hotărârea de revocare a rămas definitivă.
(5) Măsurile de siguranţă nu se prescriu.
ART. 127
Întreruperea cursului prescripţiei executării
Cursul termenului prescripţiei prevăzute în art. 126 se întrerupe prin începerea executării pedepsei sau prin săvârşirea din nou a unei infracţiuni.
Sustragerea de la executare, după începerea executării pedepsei, face să curgă un nou termen de prescripţie de la data sustragerii.