avocatnet.ro explicăm legislația
Caută (ex. salariu minim) 385 soluții astăzi
Forum Discuţii juridice Pensionari şi probleme juridice ... Despre baza de calcul pentru contribuþiile de ...
Discuție deschisă în Pensionari şi probleme juridice legate de pensii

Despre baza de calcul pentru contribuþiile de asigurãri sociale de sãnãtate datorate de pensionarii cu pensii care depãșesc 740 lei și efectele deciziilor Curții Constituționale nr.223 și 224 din 13 martie 2012.

Obligația de plată a contribuției de asigurări sociale de sănătate de către pensionarii cu venituri din pensii care depășesc 740 lei a fost stabilită prin următoarele acte normative :

1.- ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ Nr. 107/2010, care prin art.I pct.7 a pentru modificat art.259 alin.2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. În urma modificării, articolul anterior menționat a căpatat următorul cuprins :
”Contribuţia datorată de pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 de lei este de 5,5% aplicată asupra acestor venituri şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei.“
Modificarea s-a aplicat începând cu data de 1 ianuarie 2011, conform dispozițiilor art.II al ordonanței.

2.- ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ Nr. 117/2010, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale, care prin art.I pct.99 a introdus în cuprinsul Codului Fiscal titlul IX indice 2, intitulat ”Contribuții sociale obligatorii”, care conține art.296 indice 3 și 296 indice 9:
”Art. 296 indice 3 :
Contribuabilii sistemelor de asigurări sociale sunt, după caz:
…………………………………………………………………
d) pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;
……………………………………………………………………
f) instituţiile publice care calculează, reţin, plătesc şi, după caz, suportă, potrivit prevederilor legale, contribuţii sociale obligatorii, în numele asiguratului, respectiv:
…………………………………………………………………
4. Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, prin casele judeţene de pensii, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;
5. entităţile care plătesc venituri din pensii, altele decât cele care sunt plătite de către Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru pensionarii cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei;
Art.296 indice 9 : Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5.
Pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă veniturile din pensii care depăşesc 740 de lei. Contribuţia lunară se datorează asupra acestor venituri, iar prin aplicarea cotei de contribuţie nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 de lei”.
Dispozițiile titlului IX indice 2 din Codul Fiscal s-au aplicat începând cu începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2011, conform art.V alin.2 din ordonanță.

3.- Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin HG nr.150/2011, care privitor la baza de impunere a contribuției de asigurări sociale datorată de pensionari a stabilit următoarea modalitate de calcul:
”Pentru pensionarii ale căror venituri din pensii depăşesc 740 lei, contribuţia datorată se calculează prin aplicarea cotei stabilite de lege asupra întregului venit şi se virează odată cu plata drepturilor băneşti asupra cărora se calculează de către cei care efectuează plata acestor drepturi. Prin aplicarea acestei cote nu poate rezulta o pensie netă mai mică de 740 lei.
Exemplul nr. 1 – În situaţia în care veniturile din pensii sunt în cuantum de 741 lei, contribuţia datorată va fi determinată astfel:
741 × 5,5% = 40,76 lei, rotunjit la 41 lei potrivit legii.
În această situaţie, pentru a rezulta o pensie netă de 740 lei, contribuţia datorată este de 1 leu.
Exemplul nr. 2 – În situaţia în care veniturile din pensii sunt în cuantum de 784 lei, contribuţia datorată va fi determinată astfel:
784 × 5,5% = 43,12 lei, rotunjit la 43 lei potrivit legii.
În această situaţie, contribuţia datorată este de 43 lei, iar pensia netă este de 741 lei.”

4.- ORDONANŢÃ DE URGENŢÃ Nr. 125/2011, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, care prin art.I pct.95 a modificat conținutul art.296 indice 9 după cum urmează :
” Art. 296 indice 9.- Baza de calcul al contribuţiilor sociale datorate pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5 :
(1) Pentru persoanele cu venituri din pensii care depăşesc 740 lei prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4 şi 5, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă întregul venit, cu condiţia ca pensia netă să nu fie mai mică de 740 lei.
(2) Pentru persoanele prevăzute la art. 296 indice 3 lit. f) pct. 4, preluate în plată de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin casele judeţene de pensii sau de către casele sectoriale de pensii, baza lunară de calcul al contribuţiei de asigurări sociale de sănătate datorate bugetului Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate o reprezintă cuantumul indemnizaţiei.“
Modificările aduse art.296 indice 9 s-au aplicat începând cu 1 ianuarie 2012, potrivit art.VII din ordonanță.

Deciziile nr.223 și 224, pronunțate la data de 13.03.2012 de Curtea Constituțională nu au în vedere decât dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006, astfel cum acestea au fost modificate prin OUG nr.107/2010.
Cele două decizii nu constată neconstituționalitatea textului de lege analizat, înțeleasă în sens strict, ci constată neconstituționalitatea interpretării care a fost dată acestui text în procesul aplicării sale de către Casa Națională de Pensii.
Greșita interpretare s-a datorat, după cum se poate observa, chiar Normelor Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, care în exemplele folosite iau ca bază de calcul al contribuției întregul venit de 740 lei, nu numai ceea ce depășește acest prag.
Se pune întrebarea dacă, în absența neanalizării de către Curtea Constituțională și a celorlalte dispoziții legale incidente în materie, instanțele de judecată investite cu acțiunile pentru restituirea contribuțiilor reținute nelegal sau pentru plata despăgubirilor egale ca valoare cu aceste rețineri, pot aprecia ele însele asupra modalității de aplicare a acestor dispoziții legale.

După cum este bine știut, analizarea constituționalității/neconstituționalitații unei legi sau ordonanțe, aparține exclusiv Curții Constituționale, instanțele de judecată neputând refuza aplicarea acestora pe motiv că ar fi contrare dispozițiilor constituționale, în condițiile în care Curtea Constituțională nu s-a pronunțat anterior în sensul constatării neconstituționalității lor.
Însă, așa cum am arătat anterior, privitor la problema juridică analizată, Curtea Constituțională nu s-a pronunțat asupra neconstituționalității dispoziției legale, ci asupra neconstituționalității interpretării date în practică acestei dispoziții.
Ori, interpretarea legii este atributul oricărei instanțe de judecată, motiv pentru care instanțele competente să soluționeze litigiile privitoare la restituirea contribuțiilor sau la plata despăgubirilor, pot analiza prin prisma raționamentului juridic folosit de Curtea Constituțională în cele două decizii și interpretarea care trebuie dată dispozițiilor art.296 indice 9 din Codul Fiscal, în forma sa inițială din OUG nr.117/2010.

În ceea ce privește Normele Metodologice pentru aplicarea Codului Fiscal, întrucât acestea au fost aprobate printr-o hotărâre de Guvern (HG nr.150/2011), nu pot face obiectul unei excepții de neconstituționalitate.
Instanța de contencios administrativ se poate pronunța asupra nelegalității dispozițiilor Normelor Metodologice referitoare la baza de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale datorate de pensionari, fie pe cale principală, fie pe cale incidentală, ca urmare a invocării excepției de nelegalitate în temeiul dispozițiilor art.4 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.

O problemă o constituie, în schimb, dispozițiile OUG nr.125/2011 prin care a fost modificat textul art.296 indice 9 din Codul Fiscal, aplicabile din 1.01.2012.
Acest text legal, care stabilește că baza de calcul al contribuției de asigurări sociale de sănătate în cazul pensiilor care depășesc 740 lei o reprezintă întregul venit, era în vigoare la data pronunțării celor două decizii de Curtea Constituțională.
În aceste condiții, în prezent sunt în vigoare două dispoziții legale contrare :
- pe de o parte dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006, care nu pot fi interpretate decât în lumina deciziilor Curții Constituționale, în sensul că procentul de 5.5 se aplică numai asupra veniturilor din pensii care depășesc 740 lei;
- pe de altă parte dispozițiile art.296 indice 9 din Codul Fiscal, astfel cum au fost modificate prin OUG nr.125/2011, care stabilesc că procentul de 5,5% se aplică asupra întregului venit.
În opinia mea, anacronismul poate fi înlăturat doar prin invocarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art.I pct.7 din OUG nr.125/2011, prin care a fost modificat art.296 indice 9 din Codul Fiscal.
În lipsa invocării excepției de neconstituționalitate cu privire și la acest text de lege, acțiunea pentru restituirea contribuției reținute nelegal sau pentru acordarea de despăgubiri egale ca valoare cu aceste rețineri are șanse de izbândă doar în ceea ce privește sumele reținute până la data de 31.12.2011.
Sfatul meu este ca excepția de neconstituționalitate să fie invocată în cadrul acțiunii reglementată de dispozițiile art.9 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, pentru a se asigura o soluționare unitară a cauzei pentru întreaga contribuție reținută nelegal începând cu 1.01.2011 la zi.
Ultima modificare: Marți, 24 Aprilie 2012
Alin Popescu, administrator
Cel mai recent răspuns: ContSters233047 , utilizator 09:57, 6 Mai 2012
Taxa judiciara de timbru se plateste la directia de impozite si taxe locale in circumscriptia careia domiciliati.
Ne puteti spune daca se poate depune actiunea si prin posta (asa am auzit la unele posturi de televiziune). Daca da, ce mai trebuie anexat? Sau poate nu mai este necesara aceasta actiune, in cazul in care guvernul ajunge la o solutie pentru a nu mai pune pensionarii pe drumuri.



În Monitorul Oficial nr.274 din 25.04.2012 a fost publicată decizia Curții Constituționale nr.319/29.03.2012, privind respingerea ca devenită inadmisibilă a exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 259 alin.2 din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, exceptie ridicate de Constantin Amarandei si Olga Amarandei in Dosarul nr. 1.171/86/2011 al Tribunalului Suceava - Sectia civila, precum si de Maria Tudoran in Dosarul nr. 3.060/118/2011 al Tribunalului Constanta - Sectia civila.
Excepția de neconstituționalitate a fost respinsă ca devenită inadmisibilă, întrucât Curtea Constituțională a apreciat că sunt incidente dispozițiile art.29 alin.3 din Legea nr. 47/1992, potrivit carora "nu pot face obiectul exceptiei prevederile constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii Constitutionale"
Pentru a aprecia astfel, Curtea Constituțională a arătat în considerentele deciziei că ”atunci cand Curtea Constitutionala a hotarat in dispozitivul deciziei pronuntate (...) ca numai o anumita interpretare este conforma cu Constitutia, se mentine prezumtia de constitutionalitate a textului in aceasta interpretare, dar sunt excluse din cadrul constitutional toate celelalte interpretari posibile. In consecinta, Curtea retine ca într-o atare situatie exceptia de neconstitutionalitate a fost admisa”
Prin aceste considerente, Curtea Constituțională a interpretata propriile decizii pronunțate anterior cu privire la dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006 (este vorba de deciziile nr.223 și 224 din 13.03.2012) ca fiind decizii prin care excepția de neconstituționalitate a fost admisă.
Această precizare era necesară deoarece, așa cum am opinat anterior, consider că reținerile din pensii cu titlu de CASS făcute asupra sumelor situate sub plafonul de 740 lei, se pot recupera prin formularea unei acțiuni pentru plata de despăgubiri, întemeiată pe dispozițiilor alin.4 și 5 ale art.9 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ, această acțiune fiind singura care poate rezolva problema neretroactivității deciziilor Curții Constituționale, prevăzută de dispozițiile art.147 alin.4 din Constituție.
De ce era necesară această precizare?
Deoarece, conform dispozițiilor art.9 alin.4 din Legea nr.554/2004, ”în situaţia în care decizia de declarare a neconstituţionalităţii este urmarea unei excepţii ridicate în altă cauză, acţiunea poate fi introdusă direct la instanţa de contencios administrativ competentă, în limitele unui termen de decădere de un an, calculat de la data publicării deciziei Curţii Constituţionale în Monitorul Oficial al României, Partea I.”
Din redactarea cuprinsului art.9 alin.4 se desprinde condiția că acțiunea poate fi exercitată doar în situația în care Curtea Constituțională a pronunțat o decizie de neconstituționalitate.
Ori, deciziile nr.223 și 224 din 13.03.2012 sunt decizii prin care se interpretează prevederile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006.
Iar în calitate de decizii de interpretare a textului legal, ar fi putut fi la fel de bine apreciate ca nereprezentând decizii de neconstituționalitate.
Ca să fiu mai bine înțeles, în practica Curții Constituționale, atunci când au fost pronunțate decizii de neconstituționalitate, dispozitivele acestor decizii au fost formulate în felul urmator : ”Admite exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art............ din Legea ....................., ridicata de..................... in Dosarul nr........”.
Iar atunci când Curtea Constituțională a respins excepții de neconstituționalitate, dispozitivele deciziilor pronunțate au fost formulate în felul următor : ”Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.art............ din Legea ....................., ridicata de..................... in Dosarul nr........”.
De multe ori, în practica sa Curtea Constituțională a respins ca inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate care aveau ca obiect o anumită interpretare care s-ar fi putut da sau care fusese dată în procesul de aplicare a unei dispoziții legale, considerând că nu este competentă de a aprecia asupra interpretării legii.
Din acest motiv, cele două decizii (223/2012 și 224/2012) sunt niște decizii atipice, care în lipsa precizărilor făcute chiar de Curtea Constituțională în considerentele deciziei nr.319/20.03.2012, ar fi putut lăsa loc unei alte interpretări.
Caracterul lor atipic și care ar fi putut fundamenta interpetarea că aceste decizii nu sunt decizii de declarare a neconstituționalității decurge și din efectele pe care acestea le produc.
O decizie tipică de neconstituționalitate a prevederilor unei legi sau ordonanțe are drept efect, conform dispozițiilor art.31 alin.3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, suspendarea pentru un termen de 45 zile, calculat de la publicarea deciziei, a dispozițiilor declarate neconstituționale, iar după împlinirea acestui termen, își încetează efectele, în situația în care Guvernul sau Parlamentul nu pun de acord prevederile neconstituționale cu Constituția.
În schimb, efectul pronunțării deciziilor nr.223 și 224 din 13.03.2012 nu vorproduce aceste efecte, dispozițiile art.259 alin.2 din Legea nr.95/2006 urmând a produce efecte, însă numai în acord cu interpretarea dată lor de Curtea Constituțională.
In sedinta de miercuri, 25 aprilie, Comisiile de sanatate si munca ale Camerei au aprobat, cu unanimitatea membrilor prezenti, un raport de adoptare a OUG 107/2010, referitoare la plata CASS de catre pensionari, stabilind insa restituirea esalonata a banilor, incepand cu data adoptarii OUG, nu de la decizia Curtii Constitutionale, informeaza Mediafax.

"Decizia noastra a fost aprobata in unanimitate, am dat raport de aprobare a Ordonantei cu doua modificari - cea solicitata de decizia CC, pana la 740 de lei nu se mai impoziteaza - iar a doua prevedere - a restituirii banilor care au fost confiscati, impozitati neconstitutional, deci ilegal, in perioada scursa de la adoptarea Ordonantei si aceasta restituire am propus sa se faca esalonat de la data publicarii Ordonantei in Monitorul Oficial pana la sfarsitul anului in transe lunare egale, prin diminuarea viramentelor catre CNAS, care a fost principalul beneficiar", a precizat presedintele Comisiei de munca, Victor Paul Dobre.

Raportul va fi trimis Biroului permanent al Camerei, care va stabili punerea acestuia pe ordinea de zi, plenul avand decizia finala.

Potrivit OUG 107/ 2010, persoanele a caror pensii sunt peste 740 de lei platesc, de la 1 ianuarie 2011, contributii de sanatate. in cazul lor, contributia de 5,5% la Fondul National Unic de Asigurari de Sanatate s-a aplicat la intreaga suma, pana cand Curtea Constitutionala a decis ca plata CASS-ul trebuie aplicata doar veniturilor din pensii care depasesc 740 lei.

[ link extern ]
... fmi-u' si comisia europeana au fost de acord, au acceptat sa ne creasca, noua romanilor, salariile si pensiile (sa ni se dea banii inapoi)...

"... s-a gasit o solutie cuprinzatoare pentru solutionarea problemei pensionarilor, care urmeaza sa primeasca sume lunare incepand tot cu luna iunie”, a declarat Florin Georgescu, ministru desemnat pentru Finante.

Ambele masuri privind personalul bugetar, pe de o parte, si pensionarii, pe de alta parte, in baza acestui acord cu organismele financiare internationale se vor reflecta intr-o lege, pentru ca numai prin lege pot fi acordate asemenea drepturi banesti.



Reintregirea salariilor si restituirea CASS-ului catre pensionari se vor face in transe, incepand din iunie

[ link extern ] /
Ultima modificare: Duminică, 6 Mai 2012
ContSters233047, utilizator

~ final discuție ~

Alte discuții în legătură

Retinerea cass din pensie - calcul concret, prevederi legale eugen82 eugen82 va rog un raspuns pentru un pensionar: care este cota cass pentru o pensie de 1200 lei? este adevarat ca pana la 740lei nu se plateste nimic, apoi dupa ... (vezi toată discuția)
Restituirea cass, litigiu pierdut irevocabil af50 af50 Buna ziua. Ma numesc Fercu Ana pensionara, si am nevoie de ajutor. Am avut proces cu Ministerul Muncii si protectiei sociale, cu Casa Nat Pensii Bucuresti, ... (vezi toată discuția)
Retinerea cass din intreaga pensie a fost declarata neconstitutionala N.BELLU N.BELLU Am inteles ca exista hotarari ale CURTII CONSTITUTIONALE de aplicare a impozitarii cu 5,5% doar pt. valoarea pensiei care depaseste 740 lei. Pt. ca fiecare ... (vezi toată discuția)