adoptie

1. Părintele minorului poate fi decăzut din drepturile părinteşti numai în cazurile limitativ prevăzute în art. 109 C. fam. care constau în greşita exercitare a drepturilor şi îndatoririlor, iar nu şi la neexercitarea acestor drepturi şi îndatoriri.
Decăderea din drepturile părinteşti în cadrul dispoziţiilor art.109 din Codul familiei invocate de reclamantă ca temei juridic al acţiunii, constituie cea mai gravă sancţiune civilă ce se poate lua împotriva părinţilor care prin felul de exercitare a drepturilor părinteşti, respectiv prin purtarea lor abuzivă sau prin neglijenţa gravă în îndeplinirea îndatoririlor de părinte, pun în pericol sănătatea, dezvoltarea fizică a copilului, primejduiesc educarea, învăţătura sau pregătirea profesională a acestuia. Cu alte cuvinte, cazurile de decădere din drepturile părinteşti reglementate în mod limitativ de prevederile art.109 C. fam. privesc numai greşita exercitare a drepturilor şi îndatoririlor de părinte.
Decaderea din drepturile parintesti nu scuteste parintii copilului de obligatia de a da intretinere acestuia.

2. Procedura adopţiei interne presupune pentru persoana sau familia care doreşte să adopte parcurgerea dupa caz a urmatoarelor etape:
• Obţinerea atestatului de persoană sau familie aptă să adopte ;
• Încredinţarea copilului în vederea adopţiei ;
• Încuviinţarea adopţiei ;
Procedura adopţiei interne presupune pentru copilul care urmează să fie adoptat parcurgerea dupa caz a urmatoarelor etape:
• Deschiderea procedurii adopţiei interne ;
• Încredinţarea în vederea adopţiei ;
• Încuviintarea adopţiei .