Tatăl meu nu a definitivat succesiunea pentru moștenirea de la părinți. Valabilitatea testamentului, semnat în fața notarului în 1946, nu este recunoscută de Primărie și chiar de unii avocați. Ce fel de document este ” testamentul” și cum poate fi introdus el în circuitul de succesiune?
Testamentul este un act care exprima vointa unei persoane cu privire la ce se va intampla cu bunurile sale (si nu numai, putand lua si alte forme, ex. recunoasterea de fii) dupa data decesului sau. Ideea e ca acesta este insa valabil numai in cadrul dezbaterii succesorale, cand toti mostenitorii cu vocatie stiu continutul sau si sunt de acord cu acesta, ulterior eliberandu-se certificatul de mostenitor care sa consfinteasca dreptul de proprietar al unuia dintre mostenitori.
In situatia dvs. inteleg ca "primaria"nu este de acord....banuiesc ca va referiti la eliberarea de titlu de proprietate pe numele altui mostenitor decat cel din testament.....e greu de acuzat primaria, nu in fata lor se dezbate succesiunea, ei doar au primit o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pe care, in lipsa unui certificat de mostenitor sau orice alt act valabil, au onorat-o conform legii. Poate ma insel si speta este alta....reveniti cu lamuriri.
Testamentul este "valorificat " numai in cadrul dezbaterii succesorale. Dezbateti succcesiunea dupa cel care a lasat testamentul, prezentati testamentul notarului competent in a dezbate succesiunea, adica cel de raza judecatoriei unde defunctul care a facut testamentul a avut ultimul domiciliu, si vi se va elibera certificat de mostenitor. Testamentul nu este act de proprietate!
Testamentul vizează mai multe proprietăți partajate la mai mulți moștenitori. Problema care există constă în faptul că modul de partajare nu este acceptat de cei implicați în procesul de moștenire . De fapt, nu a fost recunoscut ca document oficial nici de autorități, nici măcar ca posibil suport de discuții pentru identificare și posibila determinare a drepturilor de proprietate.
Pai nici nu este un document oficial, ci o dorinta de futuro a unei persoane privind modul de impartire a bunurilor sale dupa deces; o eventuala impartire a unor bunuri acum nu se face in baza acelui testament, ci a unui certificat de mostenitor care stabileste mostenitorii si ce cote parti le revin acestora din bunurile care compun masa succesorala.