Înainte de abrogarea legii nr.
58/1974, terenurile aferente casei de locuit, şi anexelor gospodăreşti, precum şi a curţii şi grădinii din jurul casei erau supuse regimului juridic reglementat de Constituţia R.S.R. din anul 1965,
legile nr.58 şi 59/1974 si Statutul C.A.P.aprobat prin Decretul nr. 59/1993.
Astfel potrivit acestor reglemantări, membri cooperatori nu puteau deţine în proprietate decât o suprafaţă de 250 mp, restul suprafeţei constituind proprietatea cooperativei. Iniţial statutul cooperativei agricole de producţie din anul 1966 prevedea că constituie proprietate personală a membrilor cooperatori: casa de locuit şiconstrucţiile gospodăreşti anexe precum şi terenuri pe care se aflau acestea care nu puteau depăşi 800 mp.Următorul statul al C.A.P. adoptat în 1972 nu a adus modificări dreptului de proprietate personală a membrilor cooperatori.Adoptarea unui nou statut al C.A.P. în anul 1977 a pus de acord prevederile statutuluiC.A.P. cu reglementările din legile nr.58 şi 59/1974.Articulul 5 din statut prevedea că proprietatea personală a membrilor cooperatori era constituită din casa de locuit şi construcţiile gospodăreşti anexe, precum şi terenul pe care se aflau acestea şi curtea, a căror suprafaţă totală nu putea depăşi 250 mp.În anul 1990 s-a adoptat Decretul lege nr. 42 care prin articolul 8 prevedea că „terenul aferent casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, în zonele cooperativizate constituie proprietatea particulară a deţinătorilor; acestea pot fi înstrăinate şi lăsate moştenire”. Lege fondului funciar nr. 18/1991 a abrogat Decretul lege menţionat cu excepţia articolului 8. Noul statut aprobat în anul 1993 nu a mai adus modifcări în privinţa întinderii suprafeţei.
Sursa:
[ link extern ]