bineînțeles, ca-n orice altă vătămare.Problema, constă în :
a) dibăcia motivării, susținerii și probării în fața instanței.Puneți ceva mai mult (dar cu mai puținel bun-simț), ca să puteți primi măcar ceva mai puțin, decât nimic sau ușor ”perceptibil” ;
b) slaba preocupare a multora dintre magistrații-judecători de a pune la ”locul potrivit” în contextul legii a vătămării persoanei, greaua și dezinteresata posibilitate a judecătorului de a pune pe o ”scală a suferinței umane” cuantumul în ”profunzimea” vătămării, mai ușor le este refuzul.Vedeți și : teoria, viziunea cât și verdictul Curții Europene în materie din alte spețe.