Divorþ

Nu exista divort pentru concubinaj. Va despartiti si gata. Copilul poate fi incredintat oricaruia dintre parinti. Acest fapt depinde in mare masura de ceea ce ati numit < si altele>. In ceea ce priveste impartirea bunurilor le puteti imparti de buna voie sau vi le imparte instanta la cererea dvs. Daca ajungeti la instanta va trebui sa cheltuiti niste bani in raport de bunurile ce urmeaza a fi impartite. Cam asta ar fi in mare. Alte relatii puteti primi si la cristinascripa@yahoo.com. Av. C.S.

Sotia mea vrea un divort amiabil si-a depus actele la judecatorie.N-am semnat nimic,nu sunt de acord cu acest divort. Eu doresc sa aman cat mai mult acest proces pentru ca sunt sigur ca pana la urma se va razgandi.Ce pot sa fac?
Suntem impreuna de 20 ani si-o iubesc. Nu avem copiii.

Puteti sa cereti termen de impacare, unul sau chiar doua, spunand ca...nu aveti nevasta de lasat...
Insa, daca sotia chiar este decisa sa divorteze, puteti amana, dar NU puteti impiedica acest divort, deoarece nici o instanta din lume nu poate obliga pe cineva sa convietuiasca impotriva vointei lui.
Va recomand sa va faceti, cu calm si luciditate, o analiza corecta a relatiei dintre dumneavoastra, sa acceptati rezultatul discutiei si sa procedati in interesul ambilor parteneri, asigurand o baza necesara de respect reciproc, caci un divort NU inseamna un razboi, in care unul dintre combatanti TREBUIE sa piara!
Un divort nu este un sfarsit, ci poate fi un nou inceput.
Acceptand divortul amiabil, veti avea in sotia (fosta, eventual) dumneavoastra un prieten adevarat...si, cine stie...o prietena adevarata dupa divort, poate conta mai mult decat o nevasta nemultumita, la momentul actual.
Dar nu trebuie pierdut din vedere ca, daca discutia va indica faptul ca relatia dintre dumneavoastra INCA mai poate merge, acest lucru arata ca introducerea divortului de catre sotie este un mjloc de a va atrage atentia ca ceva-ceva scartzaie in relatia dintre dumneavoastra...poate ca exact acest gen de analiza a dorit sa-l starneasca...poate ca doreste indreptarea "pacatosului" si nu indepartarea lui!
Mult succes!

Buna
Vreau sa divortez de sotul meu,avem o fetita de 2 ani si 7 luni,noi vrem sa divortam de comun acord,in privinta custodiei si a pensiei ne-am inteles(copilul ramane la mine),partaj nu avem la ce face.
Se poate divorta de comun acord?Trebuie sa mergem amandoi sau ma pot duce doar eu?
De unde obtin cererea tip care trebuie completata?
Locuiesc in sect 5,imi poate spune cineva unde trebuie sa depun actele?

Va multumesc frumos!

este competenta instanta de la ultimul domiciliu comun al sotilo, adica de la judecatoria unde ati avut domiciliul comun. divortul prin acord nu se poate.si aceasta din cauza faptului ca exista copil minor.
solutia? faceti cerere de chemare in judecata pentru desfacerea casatoriei prin care cereti desfacerea din culpa comuna, cereti incredintarea copiluli minor catre dvs, obligarea sotului la pensie de intretinere, reluarea numelui avut anterior casatoriei sau nu-in functie de ce ati stabilit cu sotul. sotul sa depuna intampinare prin care sa solicite de asemenea desfacerea casatoriei tot din vina comuna, incredintarea catre dvs. sotul poate sa nici nu mai depuna aceasta intampinare daca este de acord cu ceea ce solicitati dvs.
cand instanta v-a intreba ce probe solicitati sa spuneti ca mergeti pe culpa comuna si ca nu este nevoie decat de cate un singur martor pentru fiecare dintre dvs(pot fi si rude, mama, tata, etc si care tre sa spuna doar ca nu mai poate continua relatia intre dvs, ca exista certuri neintelegeri s-au ca sunt despartiti demult in fapt), acte(adica certificatul de nastere pe care oricum tre sa il depuneti odata cu cererea de chemare in judecata, fluturasul cu veniturile dvs) si ancheta sociala la domiciliile dvs. deci ca probe 1 martor, acte si ancheta sociala-care este obligatorie in toate cauzele cu minori;este efectuata de catre serviciile primariei si consta in ancheta facuta la domiciliul partilor pentru a se constata conditiile de crestere pt.minor.
asta este tot.