Medierea in domeniul dreptului penal

“Medierea în cauzele penale”, pentru poliţia judiciară, în cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal (mediere penală extraprocesuală):

Dispoziţiile Legii nr. 192/2006 se aplică numai în cauzele penale ce privesc infracţiuni pentru care, potrivit legii, retragerea plângerii prealabile sau împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală (art. 67 alin. 1). Aşadar, legiuitorul român a optat doar pentru o anumită categorii de infracţiuni, şi anume numai acelea pentru care părţile au un drept de dispoziţie prin care pot influenţa declanşarea sau desfăşurareaunui proces penal.

Cu toate acestea, credem că e posibilă medierea şi în cazul procedurii reglementate de art. 278 indice 1 C.proc.pen de soluţionare a plângerilor împotriva rezoluţiei sau ordonanţei procurorului de netrimitere în judecată, indiferent dacă aceasta priveşte o infracţiune urmăribilă la plângerea prealabilă sau una din oficiu. Astfel, prin decizia nr.27/2008 pronunţată de ICCJ-Secţiile Unite, s-a stabilit că cel care a formulat plângere împotriva soluţiei procurorului are disponibilitatea de a şi-o retrage,judecătorul urmând să ia act de această manifestare de voinţă printr-o hotărâre definitivă. Or, această retragere a plângerii poate fi urmare a iniţiativei exclusive a petentului, urmare a concilierii încercate de judecător, sau urmare chiar a procedurii.

Procedura medierii este facultativă, căci nici persoana vătămată şi nici făptuitorul nu pot fi constrânşi să accepte procedura medierii (art. 67 alin. 2). Este de menţionat că medierea poate avea loc între două sau mai multe părţi (art. 5 alin 1), aceasta chiar dacă soluţia poate consta în retragerea unilaterală a plângerii prealabile. În timpul procedurii se respectă dreptul la un avocat, la un interpret, şi drepturile minorilor în procedurile penale (art. 52 alin.1 şi art. 68); în cursul medierii, părţile pot fi reprezentate de alte persoane, care pot face acte de dispoziţie, în condiţiile legii (art. 52 alin 1); procedura este confidenţială (art.53). Se poate recurge la medierea înainte sau în timpul procesului (art. 2 alin.1 din lege):

a. - În cazul în care procedura de mediere se desfăşoară înaintea începerii procesului penal (mediere penală extraprocesuală) termenul prevăzut de lege pentru introducerea plângerii prealabile se suspendă pe durata desfăşurării medierii.

Dacă părţile aflate în conflict nu s-au împăcat, persoana vătămată poate introduce plângerea prealabilă în acelaşi termen, care îşi va relua cursul de la data întocmirii procesului-verbal de închidere a procedurii de mediere, socotindu-se şi timpul scurs înainte de suspendare (art. 69 alin 2 din lege).

Dacă medierea se închide prin împăcarea părţilor, părţile pot încheia un acord şi în scris, care poate fi supus autentificării de către notarul public, neexistând posibilitatea de validare a sa de către judecător. Legea prevede în mod expres că persoana vătămată nu mai poate sesiza, pentru aceeaşi faptă, organul judiciar (art. 69 alin.1). Dacă persoana vătămată formulează o plângere prealabilă după o mediere reuşită organul judiciar este obligat să dea efect voinţei părţilor la împăcare făcând aplicarea art. 10 lit h C.proc.pen., sens în care procurorul va dispune neînceperea urmăririi penale (art. 228 alin 4 C.proc.pen).

b. - În cazul în care se recurge la procedura de mediere în timpul procesului penal, aşadar după începerea urmăririi penale (mediere penală procesuală), iniţiativa poate aparţine părţilor sau organelor judiciare, ţinute de altfel să informeze părţile asupra acestei proceduri şi îndrumându-le să o urmeze (art. 6 din lege).

Nu există prevederi în Codul de procedură penală care să reglementeze suspendarea procesului penal prin voinţa părţilor. Însă legea nr. 192/2006 prevede în art. 70 că, în cazul în care medierea se desfăşoară după începerea procesului penal, urmărirea penală sau, după caz, judecata se suspendă, în temeiul prezentării de către părţi a contractului de mediere. Aşadar, nu e necesară prezenţa părţilor la instanţă sau depunerea de către amândouă a vreunui înscris prin care să solicite suspendarea procesului, aşa cum se întâmplă în cauzele civile. Suspendarea în penal durează până când procedura medierii se închide prin oricare dintre modurile prevăzute de prezenta lege, dar nu mai mult de 3 luni de la data semnării contractului de mediere. Procesul penal se reia din oficiu imediat după primirea procesului-verbal prin care se constată că părţile nu s-au împăcat sau, dacă acesta nu se comunică, la expirarea termenului de 3 luni.

Mediatorul nu poate impune părţilor o soluţie cu privire la conflictul supus medierii (art. 50 alin.3). Cu toate acestea, este evident că în ceea ce priveşte latura penală a procesului (spunem aceasta pentru că medierea poate viza şi/sau latura civilă a cauzei penale care se va desfăşura după regulile obişnuite din materie civilă, inclusiv pronunţarea unei hotărâri de expedient – de reţinut că latura civilă poate fi obiect al unui acord de mediere indiferent de natura infracţiunii), doar două sunt soluţiile pentru o mediere reuşită: împăcarea părţilor, dar şi retragerea plângerii prealabile de către persoana vătămată.

Când medierea este recomandată de către organele judiciare, la închiderea procedurii de mediere, mediatorul este obligat, în toate cazurile, să informeze în scris instanţa de judecată dacă părţile au ajuns sau nu la o înţelegere în urma procesului de mediere (art. 70 alin 6 nou introdus). Cum am arătat mai sus, această informare va conţine practic datele cuprinse în procesul verbal întocmit la închiderea procedurii.

Când medierea are succes, art. 58 alin 1 din lege prevede că dacă părţile aflate în conflict au ajuns la o înţelegere se poate redacta un acord care va cuprinde toate clauzele consimţite de acestea şi care are valoarea unui înscris sub semnătură privată. Dacă suntem de acord cu această soluţie în cazul împăcării părţilor, arătăm că medierea poate fi un succes şi numai dacă persoana vătămată decide să îşi retragă plângerea prealabilă, eventual restul acordului dintre părţi având efecte juridice în latura civilă a cauzei. Soluţia dată de procuror, respectiv judecător este deosebită de cea din cauzele civile, căci organul judiciar va trebui să adopte o soluţie care priveşte însuşi modul de soluţionare a procesului penal, soluţie impusă de dispoziţiile art. 10 lit h C.proc.pen:

Mai întâi, că organul judiciar (lucrătorul de poliţie judiciară, procurorul sau judecătorul) trebuie să ia act în mod nemijlocit de înţelegerea dintre părţi. De aceea, pentru soluţionarea cauzelor penale în baza acordului încheiat ca rezultat al medierii, art. 70 alin.5 nou introdus în lege prevede că părţile trebuie să depună la organul judiciar forma autentică a acordului (ceea ce presupune plata la notar a unei taxe aferente) sau să se prezinte în faţa organului judiciar pentru a se lua act de voinţa acestora.

Apoi, judecătorul nu se va limita doar la a dispune încetarea procesului penal ca urmare retragerii plângerii prealabile sau împăcării părţilor (art. 11 pct. 2 lit. b rap la art. 10 lit h C.proc.pen.), ci va şi încuviinţa acordul de mediere după regulile

Este de observat că şi retragerea plângerii prealabile (ce corespunde renunţării la judecată din materie civilă) poate fi un mod de soluţionare a litigiului, fie voluntar unilateral, fie obţinut în urma concilierii intermediată de organul judiciar sau a medierii realizată cu ajutorul terţului mediator.

ICCJ-Secţiile Unite, decizia XXVII, publicată în M.Of. nr. 190 din 20 martie 2007: încetarea procesului penal în cazul infracţiunilor pentru care împăcarea părţilor înlătură răspunderea penală poate fi dispusă de instanţa numai atunci când aceasta constata nemijlocit acordul de voinţă al inculpatului şi al persoanei vătămate de a se împăca total, necondiţionat şi definitiv, exprimat în şedinţa de judecata de aceste părţi, personal sau prin persoane cu mandat special, ori prin înscrisuri autentice.

Dispoziţiile generale din legea medierii care se aplică în mod corespunzător şi în cauzele penale, după cum dispune art. 67 alin.1 din legea medierii.

O astfel de validare nu poate avea loc însă în faza de urmărire penală. Astfel, un acord de mediere prezentat direct procurorului, fără a se apela la notar, prin care părţile se împacă sau persoana vătămată declară că îşi retrage plângerea prealabilă, poate avea ca efect numai dispunerea de către procuror a încetării procesului penal conform art. 11 pct 1 lit c pentru cazul prevăzut de art. 10 lit h C.proc.pen. Celelalte clauze din acordul de mediere pot deveni executorii numai după ce au fost supuse autentificării doar de către notarului public.

Cheltuielile judiciare avansate de stat cu procesul penal desfăşurat vor fi suportate de ambele părţi în caz de împăcare (art. 192 alin.1 pct. 2 lit. b C.proc.pen), respectiv de persoana vătămată în caz de retragere a plângerii prealabile (art. 192 alin.1 pct. 2 lit. c C.proc.pen), cu excepţia cazului în care părţile se înţeleg altfel.

Deşi legea specială nu prevede în mod expres, în cazul în care medierea are succes şi procesul penal încetează ca urmare a retragerii plângerii prealabile sau împăcării părţilor, persoana vătămată nu poate formula o nouă plângere cu acelaşi obiect. Când totuşi o nouă plângere prealabilă este introdusă cu privire la acelaşi făptuitor şi pentru aceeaşi infracţiune, se încalcă principiul irevocabilităţii retragerii plângerii prealabile, respectiv al caracterului definitiv al împăcării părţilor. Soluţia procurorului în privinţa acestei de a doua plângeri va avea la bază excepţia de lucru convenit reflectată în adoptarea unei noi soluţii care va fi aceea de neîncepere a urmăririi penale pentru retragerea iniţială a plângerii prealabile sau împăcarea părţilor prevăzute de art. 10 lit h C.proc.pen (dacă anterior aceste aspecte interveniseră în faza de urmărire penală), respectiv pentru autoritate de lucru judecat prevăzută de art. 10 lit j C.proc.pen (dacă anterior acestea au intervenit în faţa

instanţei).

Cât priveşte aplicarea art 13 C.proc.pen, în temeiul căruia învinuitul/ inculpatul poate cere continuarea procesului penal în situaţia în care persoana vătămată şi-a retras plângerea prealabilă, continuare cerută cu scopul de a obţine o soluţie mai favorabilă, este de precizat că din moment ce prin mediere s-a ajuns la un acord între părţi cu privire la această retragere, cererea învinuitului/inculpatului de continuare a procesului penal în temeiul art. 13 C.proc.pen. apare ca fiind

inadmisibilă.

Dacă părţile nu s-au împăcat în procedura de mediere, procesul penal se reia din oficiu, imediat după primirea procesului-verbal prin care se constată acest lucru sau, dacă acesta nu se comunică, la expirarea termenului de 3 luni de la data semnării contractului de mediere (art. 70 alin.4).

Partea vătămată nu poate reveni asupra retragerii plângerii prealabile, nici chiar în cadrul recursului pe care l-a declarat împotriva soluţiei de încetare a procesului penal - Tr. Mun. Bucureşti, Secţia II-a penală, decizia nr. 92/1991 (nepublicată). Odată formulată, retragerea îşi produce efecte de îndată dacă inculpatul nu a solicitat continuarea procesului penal - Tr. Mun. Bucureşti, Secţia I-a penală, decizia nr. 863/1991 (nepublicată).

din punctul meu de vedere se poate apela la mediere pentru solutionarea laturii civile din orice dosar penal