Facturile pentru plata chiriei vor curge pana la momentul eliberarii spatiului inchiriat.
Debransarea de la curent nu a fost decat o masura de a reduce costurile chiriasului cu utilitatile spatiului ,prevazute contractual.
Pentru ca chiriasul sa fie liberat atunci cand obligatia sa nu mai poate fi executata din cauza unei forte majore, a unui caz fortuit ,ori a unor alte evenimente asimilate acestora (criza ec), ar fi fost necesar inserarea in contract a unei clauze care sa prevada acest lucru,chiriasul sa nu fi fost pus in intarziere sau chiar daca a fost pus in intarziere, creditorul sa nu fi putut beneficia de executarea obligatiei datorita imprejurarilor enumerate anterior si debitorul trebuia sa-l notifice pe creditor in legatura cu existenta evenimentului care a facut imposibil de executat obligatia sa
~ Conținut șters la cerere ~
Strict ptr d-l Bodealex:
Din descrierea situatiei de fapt , nu rezulta in nicun fel cine l-a debransat pe chirias de la energe electrica si nici daca s-a facut cu acordul sau fara acordul proprietarului, ci doar ca a fost debransat ,iar orice discutie pe acest aspect este nepertinenta si neconcludenta in raport de intrebarea utilizatorului.
De regula cel care are folosinta spatiului, are si obligatia achitarii utilitatilor spatiului,(indiferent pe numele cui este contractul de furnizare energie electrica) drept pentru care orice contract de inchirere contine prevederi referitore la plata si la modalitatea de plata a acestor utilitati. In conditiile in care chiriasul este in imposibilitate de plata, sigur ca nu are rost sa continue furnizarea energiei electrice ,neexistand posbilitatea recuperarii acestor sume. De aceea am si mentionat ca sistarea energiei electrice a avut ca scop tocmai reducerea costuriflor cu utilitatile,pentru chirias aflat in dificultte economica. In final, aceste costuri fiind suportate de proprietar.
~ Conținut șters la cerere ~
Buna ziua. Chiar daca a trecut ceva timp de la postarea subiectului, nu l-am uitat ... si chiar m-am mai documentat (multumesc tuturor pt raspunsuri !).
Va recomand citirea paginilor 245-246 din cartea dr Maxim Dobrinoiu "Infractiuni in domeniul informatic" - editura ALL BECK - an 2006. Rog parerile/interpretarile dvs facand o paralele cu exemplul postat initial. Multumesc.
"Potrivit prevederilor art. 8 din cadrul Conventiei Consiliului Europei privind criminalitatea informaticã, ratificatã prin Legea nr. 64/2004, România se obligã sã adopte mãsurile legislative si alte mãsuri care se dovedesc necesare pentru a incrimina ca infractiune, fapta intentionatã si fãrã drept de a cauza un prejudiciu patrimonial unei alte persoane prin orice introducere, alterare, stergere sau suprimare a datelor informatice, ori prin orice formã care aduce atingere functionãrii unui sistem informatic, cu intentia frauduloasã de a obtine fãrã drept un beneficiu economic pentru el însusi sau pentru o altã persoanã.
...
Art. 49 din Legea nr.161/2003 în urmãtoarea formulare: fapta de a cauza un prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau stergerea de date informatice, prin restrictionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a functionãrii unui sistem informatic, în scopul de a obtine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul.
...
Astfel, de exemplu, un furnizor de servicii de retea întrerupe conexiunea unui utilizator la internet, utilizator care nu a plãtit serviciile furnizorului. Prin fapta furnizorului de servicii se cauzeazã prejudicii patrimoniale utilizatorului, al cãrui principal obiect de activitate il constituie administrarea de site-uri pe internet, astfel încât fiind în imposibilitate de a-si îndeplini obligatiile de administrare, pierde foarte multi clienti si în consecintã foarte multi bani. Furnizorul urmãreste obtinerea unui beneficiu material, respectiv sumele de bani care i se datoreazã de cãtre utilizator. În mod obiectiv sunt îndeplinite toate conditiile necesare pentru existenta infractiunii. Subiectiv fãptuitorul acceptã posibilitatea creãrii unei pagube patrimoniale utilizatorului si urmãreste obtinerea unui beneficiu material pentru sine, respectiv, sumele de bani datorate. Deci si sub aspect subiectiv fãptuitorul îndeplineste cerintele pentru existenta infractiunii. Nu ne rãmâne decât sã tragem concluzia cã în actuala reglementare, o astfel de faptã ar constitui infractiune, fiind foarte greu de argumentat cã o astfel de faptã nu ar cãdea sub incidenta legii penale. "